War veteran’s rent recalculation under Law No. 44/1994 rejected, prior judgment upheld

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 88 din 7 iulie 2008 Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondată cererea reclamantului Z.N., formulată în contradictoriu cu M.I.R.A., prin care solicita acordarea drepturilor cuvenite în baza Legii nr. 44/1994, respectiv recalcularea rentei lunare ce i se cuvine în calitate de veteran de război, potrivit art. 141 din lege.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamantul primește potrivit cuponului de pensie suma de 146 lei, care, conform adresei Casei de Pensii a M.I.R.A., reprezintă 50% din solda de grad în vigoare în M.A.N., fiind deci calculată cu respectarea art. 141 din Legea nr. 44/1994.

Împotriva acestei hotărâri reclamantul Z.N. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea recursului, recurentul a susținut că instanța de fond a ignorat faptul că art. 14 din Legea nr. 44/1994 a fost completat cu art. 141, care îi conferă drepturi suplimentare.

Recurentul mai arată că M.A.I. în mod nejustificat, de la intrarea în vigoare O.U.G. nr. 12/2004 și a Legii nr. 210/2004 nu a recalculat renta pentru veteranii de război, pe baza soldei de grad și de funcție așa cum se precizează în legislația menționată, încălcând aceste dispoziții în mod nejustificat.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, precum și potrivit art. 3041 C. proc. civ., sub toate aspectele, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Recurentul - reclamant este veteran de război decorat cu Medalia „Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 - 1945”.

Potrivit art. 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, în forma în vigoare la data formulării acțiunii, veteranii de război cărora le-a fost conferită medalia arătată „beneficiază de rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent”.

Demersul judiciar al recurentului – reclamant a fost generat de interpretarea greșită pe care a dat-o dispozițiilor cuprinse în art. 141 din Legea nr. 44/1999, text introdus prin articolul unic al O.U.G. nr. 12/2004 aprobată prin Legea nr. 210/2004, care are următorul cuprins:

„Începând cu luna martie 2000, renta lunară prevăzută la art. 13 și 14 se calculează, după caz, în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, stabilite conform legii".

Teza recurentului privind recalcularea rentei prin adiționarea soldei de grad cu solda de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării nu are suport. Din textul de lege citat rezultă cu evidență intenția legiuitorului de a institui o bază de calcul unică și anume solda - după caz, de grad și/sau de funcție – a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, în condițiile păstrării modului de calcul instituit prin dispozițiile art. 13 și art. 14 din aceeași lege.

Calculul rentei lunare cuvenite veteranilor de război prin raportare la solda de grad și solda de funcție, cumulate, ale unui sublocotenent din Ministerul Apărării se realizează numai în ipoteza reglementată de art. 13 lit. a) teza a II-a din Legea nr. 44/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și anume numai în cazul veteranilor de război decorați cu ordinul M.V. pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă.

Că intenția legiuitorului a fost aceea de a aplica un tratament egal tuturor veteranilor de război, indiferent de sistemul militar din care provin, prin introducerea unui element de referință unic pentru determinarea rentelor la care se referă art. 13 și art. 14 din lege, rezultă nu numai din expunerea de motive a O.U.G. nr. 12/2004 (care a introdus art. 141, precitat) dar și din evoluția ulterioară a reglementării examinate.

Astfel, prin Legea nr. 303/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 44/1994, publicată în M. Of., Partea I nr. 785 din 20 noiembrie 2007 deși s-a modificat procentul de care beneficia recurentul – reclamant prevăzut de art. 14 din Legea nr. 44/1994, de 25%, majorându-l la 50%, s-a menținut aceeași bază de raportare, adică „solda de grad a unui sublocotenent”.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., constatând că soluția adoptată de curtea de apel este legală, se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Z.N., împotriva sentinței civile nr. 88 din 7 iulie 2008 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 ianuarie 2009.