Illegality exception may target normative acts; lower court’s inadmissibility ruling quashed and remanded.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal, quashed the lower court’s judgment, and remanded the case for retrial to the same court (the Bucharest Court of Appeal, Administrative and Fiscal Section). The plaintiff had raised an exception of illegality against two normative administrative acts (an annex to a directive on human-resource procedures and forms, and a directive on organizing competitions for vacant posts) during proceedings before the Bucharest Tribunal, which referred the exception to the Court of Appeal; that court rejected the exception as inadmissible, holding that under Article 4(1) of Law No. 554/2004, as amended, an illegality exception could only target individual administrative acts. The Supreme Court reversed, reasoning that Article 4(2) uses the broader phrase “unilateral administrative act” without distinguishing between normative and individual acts, and, applying the interpretative principle that a law should be construed to produce effects, normative administrative acts may also be challenged via the illegality exception procedure; the lower court therefore erred in declining to examine it on the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 4 din Legea nr. 554/2004, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 312 C. proc. civ; Illegality exception may target normative acts; lower court’s inadmissibility ruling quashed and remanded: The plaintiff had raised an exception of illegality against two normative administrative acts (an annex to a directive on human-resource procedures and forms, and a directive on organizing competitions for vacant posts) during proceedings before the Bucharest Tribunal, which referred the exception to the Court of Appeal; that court rejected the exception as inadmissible, holding that under Article 4(1) of Law No. 554/2004, as amended, an illegality exception could only target individual administrative acts. The Supreme Court reversed, reasoning that Article 4(2) uses the broader phrase “unilateral administrative act” without distinguishing between normative and individual acts, and, applying the interpretative principle that a law should be construed to produce effects, normative administrative acts may also be challenged via the illegality exception procedure; the lower court therefore erred in declining to examine it on the merits.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedGround for annulment and referral of the case for retrial.
Procedural basis for admitting the appeal and quashing the decision.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință de la 06 februarie 2008, Tribunalul București, secția a 9-a contencios administrativ și fiscal, a investit Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, cu soluționarea excepției de nelegalitate invocată de reclamantul A.I., în contradictoriu cu pârâta D.G.P. a Municipiului București, împotriva anexei nr. 12 din Dispoziția directorului D.M.R.U. nr. 11/960 din 20 octombrie 2003 privind procedurile și formularele utilizate în activitatea de management resurse umane în unitățile M.A.I. și a Dispoziției I.G.P. Române nr. 1399 din 18 mai 2007 privind organizarea și desfășurarea concursurilor/ examenelor în vederea ocupării posturilor vacante.
Pârâții M.I.R.A. și I.G.P. Române au invocat, prin întâmpinări, inadmisibilitatea cererii, față de prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004 modificată.
Prin sentința civilă nr. 1461 din 13 mai 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate invocată de reclamantul A.I., ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea 554/2004 legalitatea unui act administrativ unilateral, cu caracter individual, poate fi cercetată oricând, în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate, de unde rezultă că domeniul de aplicare a acestor dispoziții speciale este restrâns de legiuitor la actele administrative cu caracter individual. Pentru acest motiv, Curtea de Apel București a constatat că excepția de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter normativ nu este admisibilă, reclamantul având la îndemână calea acțiunii directe în anularea actului, care poate fi introdusă oricând.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A.I., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Se arată în motivele de recurs că susținerile instanței de fond potrivit cărora actele administrative cu caracter normativ nu mai pot fi cenzurate de instanța de contencios administrativ sunt nelegale. Chiar dacă după modificarea Legii nr. 554/2004 nu se face mențiunea expresă a cenzurării acestor acte pe calea excepției de nelegalitate, din ansamblul reglementării se deduce posibilitatea atacării și acestora, mai ales că ele pot fi atacate oricând.
După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursul declarat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată de Legea nr. 262/2007, „Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanța de contencios administrativ competentă și suspendă cauza. Încheierea de sesizare a instanței de contencios administrativ nu este supusă nici unei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de nelegalitate este instanța de contencios administrativ competentă să o soluționeze”.
În conformitate cu dispozițiile alin. (2) ale aceluiași articol „Instanța de contencios administrativ se pronunță, după procedura de urgență, în ședință publică, cu citarea părților și a emitentului. În cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ”.
Este adevărat că legiuitorul în art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/ 2004 face trimitere, în privința analizării legalității, la actele administrative cu caracter individual ceea ce ar putea conduce la concluzia că s-ar limita posibilitatea invocării excepției de nelegalitate la actul administrativ unilateral cu caracter individual.
Este de observat însă că în cuprinsul alin. (2) al art. 4 este folosită sintagma „act administrativ unilateral” fără a se mai face distincție între cel normativ și cel individual.
În virtutea principiului de drept potrivit căruia legea se interpretează în sensul de a produce efecte iar nu în sensul înlăturării efectelor sale, se apreciază că și în actuala reglementare actele administrative cu caracter normativ pot fi supuse controlului de legalitate în procedura excepției de nelegalitate, prevăzută de art. 4 din legea contenciosului administrativ.
Asta presupune că actele administrative cu caracter normativ pot fi supuse controlului de legalitate în cadrul procedurii excepției de nelegalitate prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod greșit a constatat că excepția de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter nu poate fi cercetată.
Procedând în acest mod, instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală care va fi casată, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va analiza excepția invocată ținând cont de toate apărările și susținerile părților.
În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată și art. 312 C. proc. civ., recursul va fi admis, sentința atacată va fi casată iar cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de A.I., împotriva sentinței civile nr. 1461 din 13 mai 2008 a Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 octombrie 2008.