Sustaining pre-trial detention for continued high-risk drug trafficking based on persistent public danger and organized network context
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the appeals filed by the defendants, thereby upholding the Court of Appeal’s order to maintain pre-trial detention. The case concerned the legal challenge to a preventive arrest measure imposed on individuals convicted by first instance for continued high-risk drug trafficking (heroin), where the defendants argued they no longer posed a danger to public order and should be released. The court held that the initial grounds for detention remained valid, emphasizing that the organized nature of the drug network, the volume of activities, and the severity of the charge under Law No. 143/2000 Article 2(1)-(2) in conjunction with the Penal Code Article 41(2) necessitated continued deprivation of liberty. Relying on the mandatory ex officio verification requirements of Articles 300 and 160b of the Code of Criminal Procedure, the court concluded that the appeal court’s assessment of persistent danger was legally sound, and ordered the defendants to pay 300 lei in judicial costs.
Legislator headnote
AI generatedart. 160b C. proc. pen, art. 41 alin. (2) C. pen, art. 3856 alin. (3) C. proc. pen, art. 3002 C. proc. pen, art. 160b alin. (3) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Sustaining pre-trial detention for continued high-risk drug trafficking based on persistent public danger and organized network context: The case concerned the legal challenge to a preventive arrest measure imposed on individuals convicted by first instance for continued high-risk drug trafficking (heroin), where the defendants argued they no longer posed a danger to public order and should be released. The court held that the initial grounds for detention remained valid, emphasizing that the organized nature of the drug network, the volume of activities, and the severity of the charge under Law No. 143/2000 Article 2(1)-(2) in conjunction with the Penal Code Article 41(2) necessitated continued deprivation of liberty. Relying on the mandatory ex officio verification requirements of Articles 300 and 160b of the Code of Criminal Procedure, the court concluded that the appeal court’s assessment of persistent danger was legally sound, and ordered the defendants to pay 300 lei in judicial costs.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain procedural ground cited in the dispositive for dismissing the appeals as unfounded.
Basis for imposing judicial costs on the appellants to the state.
Full text
Asupra recursurilor de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin încheierea de la 11 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, investită cu judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T., și de inculpații M.I., M.M., I.N. și G.D., împotriva sentinței penale nr. 483 din 23 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în temeiul art. 3002 și art. 160b C. proc. pen., a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive a apelanților inculpați, menținând starea de arest preventiv.
În motivarea încheierii, instanța de apel, a constatat că temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpaților, se mențin, în sensul că există indicii temeinice referitor la săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați nedefinitiv, respectiv cele prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pedeapsa prevăzută de lege fiind mai mare de 4 ani.
În termen legal, inculpații M.I., I.N., G.D., au declarat recurs, solicitând, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea lor în stare de libertate, neprezentând pericol pentru ordinea publică.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu potrivit art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., se constată neîntemeiate pentru considerentele ce vor fi arătate.
Reglementând obligația instanței de a verifica din oficiu, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul judecății, prevederile art. 3002 C. proc. pen., raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., permit instanței menținerea măsurii, în condițiile în care temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate.
Elementele analizate de instanța de apel, corect s-au apreciat ca îndeplinite, la acest moment procesual.
Astfel, inculpații recurenți, au fost condamnați nedefinitiv prin sentința penală nr. 483 din 23 aprilie 2008 a Tribunalului București pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 în formă continuată, reținându-se că făceau parte dintr-o rețea de traficanți de heroină, care desfășoară o intensă activitate de comercializare în municipiul București, piață pe care distribuie acest drog introdus în țară de cetățeni turci.
Activitățile desfășurate de inculpați în formă continuată, conexiunile existente între ei și sursa primară de droguri, numărul mare de persoane implicate dovedesc cert pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea acestora în libertate.
Cum temeinic, instanța de apel a apreciat că temeiurile avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive a inculpatului, se mențin, soluția pronunțată este legală.
Pe cale de consecință, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b), recursurile inculpaților vor fi respinse ca nefondate.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții inculpați M.l., I.N. și G.D. împotriva încheierii din 11 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 4606/3/2007 (1265/2008).
Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 2 octombrie 2008.