Pre-trial detention for drug trafficking: maintaining preventive custody based on public order risk despite favorable personal circumstances and non-final conviction
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appeal filed by the defendant, upholding the preventive detention ordered by the Court of Appeal and maintaining the defendant's custody status pending the final judgment. The dispute concerned the legality of continued pre-trial detention for a defendant charged with drug trafficking under Article 2(2) of Law No. 143/2000, for whom a first-instance court had imposed an 11-year prison sentence. The high court ruled that the conditions for preventive detention remained satisfied under Articles 143 and 148(f) of the Code of Criminal Procedure, as the gravity of the offense posed a concrete danger to public order, justifying detention despite the defendant’s lack of prior criminal record and young age; the court further cited Article 5(1)(a) and (c) of the European Convention on Human Rights to validate the legality of detention based on the non-final conviction. The defendant was ordered to pay 200 RON in judicial costs, with 100 RON advanced by the Ministry of Justice for court-appointed defense counsel.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, art. 41 alin. (2) C. pen, art. 160b alin. (2) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 681 C. proc. pen, art. 136 alin. (18) C. proc. pen; Pre-trial detention for drug trafficking: maintaining preventive custody based on public order risk despite favorable personal circumstances and non-final conviction: În concordanță cu dispozițiile art. 136 alin. (18) C. proc. pen., potrivit cărora la aprecierea măsurii preventive trebuie avute în vedere nu doar vârsta și antecedentele penale sau starea de sănătate a inculpatului, ci și gradul de pericol social al infracțiunii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 15 iulie 2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, dată în calitate de instanță de apel s-a dispus menținerea arestării preventive a inculpatului S.S. în conformitate cu dispozițiile art. 3002 raportat la art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen.
Dispunând astfel instanța de control judiciar a constatat că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive în cauză se mențin în continuare, avându-se în vedere condamnarea acestuia în primă instanță pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la o pedeapsă de 11 ani închisoare.
Împotriva încheierii susmenționată inculpatul a declarat în termen recurs solicitându-se a se revoca arestarea preventivă prin aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 160b alin. (2) C. proc. pen.
Recursul este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., pentru considerentele arătate în continuare.
În cauză există indicii temeinice referitoare la săvârșirea faptei dedusă judecății fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 cu referire la art. 681 C. proc. pen.
Se constată că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic de droguri este închisoarea mai mare de 4 ani, iar față de natura și gravitatea și împrejurările comiterii faptei, lăsarea în libertate, creează pericol concret pentru ordinea publică.
În concordanță cu dispozițiile art. 136 alin. (18) C. proc. pen., potrivit cărora la aprecierea măsurii preventive trebuie avute în vedere nu doar vârsta și antecedentele penale sau starea de sănătate a inculpatului, ci și gradul de pericol social al infracțiunii.
Curtea apreciază că circumstanțele favorabile respectiv vârsta acestuia și lipsa antecedentelor penale nu justifică punerea acestuia în libertate.
Chiar dacă soluția de condamnare nu a rămas definitivă menținerea arestării preventive mai este justificată, întrucât a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, fiind condamnat la o pedeapsă de 11 ani închisoare.
În plus condamnarea nedefinitivă amintită conferă legitimitatea menținerii arestării preventive și pentru temeiul juridic prevăzut de art. 5 paragraf 1 lit. a) din C.E.D.O. („dacă este deținut legal, pe baza condamnării pronunțată de către un tribunal competent”).
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 cu referire la art. 148 lit. f) C. proc. pen., în temeiul art. 3002 cu referire la art. 160b alin. (3) C. proc. pen. și art. 5 paragraf 1 lit. a) și c) din C.E.D.O. se va menține starea de arest preventiv.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.S. împotriva încheierii din 15 iulie 2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 3690/3/2007.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 august 2008.