Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1804/2008 AI generated

Appeals over statute-barred land fraud complaint rejected as unfounded; costs imposed

Case Number Decizia nr. 1804/2008
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (Criminal Section) dismissed as unfounded the appeals by the petitioners and upheld the lower court’s ruling, which had rejected their complaint against a prosecutor’s resolution not to commence criminal proceedings; the petitioners were ordered to pay 100 lei each in judicial costs. The case arose from a criminal complaint by a victim alleging that the petitioners fraudulently acquired a 200 m² plot and committed forgery, fraud, and abuse of office in land transactions; the prosecutor had declined to prosecute, citing the statute of limitations (Art. 10 lit. g) for forgery-related offenses and lack of elements (Art. 10 lit. a and d) for fraud and false statements. The court affirmed that the preliminary acts confirmed the existence of a legal impediment to prosecution under Art. 10 lit. g) C. proc. pen., and that the statutory deadline had run, so the legal basis for refusing to prosecute was correct; it also found no grounds for cassation upon sua sponte review, per Art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Legislator headnote

AI generated

art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen, art. 215 C. pen, art. 292 C. pen, art. 222 C. proc. pen, art. 246 C. pen, art. 2781 C. proc. pen; Appeals over statute-barred land fraud complaint rejected as unfounded; costs imposed: The case arose from a criminal complaint by a victim alleging that the petitioners fraudulently acquired a 200 m² plot and committed forgery, fraud, and abuse of office in land transactions; the prosecutor had declined to prosecute, citing the statute of limitations (Art. 10 lit. g) for forgery-related offenses and lack of elements (Art. 10 lit. a and d) for fraud and false statements. The court affirmed that the preliminary acts confirmed the existence of a legal impediment to prosecution under Art. 10 lit. g) C. proc. pen., and that the statutory deadline had run, so the legal basis for refusing to prosecute was correct; it also found no grounds for cassation upon sua sponte review, per Art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Keywords

AI generated
prosecution for fraud land law judicial review grounds for cassation statute of limitations preliminary ruling procedure
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Used to dismiss the appeals as unfounded.

Art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Basis for ordering the appellants to pay judicial expenses to the state.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Iași prin sentința penală nr. 43 din 20 martie 2008, în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins plângerea formulată de petiționarii H.L. și H.T. împotriva rezoluției nr. 9/ P din 13 iunie 2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași confirmată prin rezoluția 1173/II/2 din 27 decembrie 2007 de procurorul general adjunct al aceleiași unități de parchet prin care s-a dispus în temeiul art. 10 lit. g) neînceperea urmăririi penale față de aceștia pentru infracțiunile prevăzute de art. 25 raportat la art. 291,art. 289 și 246 C. pen., în temeiul art. 10 lit. a) pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 C. pen. și în temeiul art. 10 lit. d) pentru infracțiunea prevăzută de art. 292 C. pen.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 26 ianuarie 2007, partea vătămată M.F., s-a adresat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, cu plângere în sensul art. 222 C. proc. pen., solicitând tragerea la răspundere penală a făptuitorilor H.L. fost polițist în cadrul I.P.J. Iași și a soției sale H.T. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 292 C. pen., art. 215 C. pen. și art. 25 raportat la art. 246 C. pen.

În esență, se susține în plângere că făptuitorii stăpânesc în intravilanul orașului Tg. Frumos o suprafață de teren de 200 m2 pe care au dobândit-o cu acte de proprietate în mod fraudulos, inducând în eroare pe președintele comisiei locale de aplicare a Legii nr. 18/1991, primarul orașului Tg. Frumos – H.G., prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în scopul obținerii unui folos material injust.

Actele premergătoare efectuate în cauză au stabilit că petiționarii, față de care s-a dispus soluția de netrimitere în judecată, la data de 14 octombrie 1993 au cumpărat cu act autentic de la R.F. suprafața de 200 m2 situată în Tg. Frumos, teren identificat prin vecinătăți.

În baza acestui act, au obținut titlul de proprietate nr. 180179 din 3 decembrie 1993 și l-au înscris în registrul de transcripțiuni de la Judecătoria Pașcani.

La data de 30 martie 2000, H.L. a solicitat prin cererea înregistrată sub nr. 1174 primăriei orașului să-i aprobe efectuarea unui schimb de teren (cel dobândit) cu o altă suprafață situată în intravilanul localității, respectiv 250 m2 proprietatea primăriei, cerere aprobată în baza căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, i s-a eliberat adeverința de proprietate nr. 1985 din 27 aprilie 2005 și procesul verbal cu același nr. și dată ce confirma punerea în posesie.

În aceeași împrejurarea petentei H.T. i s-a înmânat documentația care confirma schimbul pentru a fi depusă și înregistrată la O.C.P.I.

Întreaga documentație a fost folosită de petiționari, în calitate de cumpărători, cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1014 din 21 iunie 2000, având ca obiect vânzarea unor bunuri imobile de către SC F.C. Iași.

Astfel, făcând dovada că acele construcții, depozit frigorific, și cu destinație de fabrică de gheață, se aflau pe terenul proprietatea lor, petiționarii au beneficiat de un drept de preferință în realizarea vânzării.

Privitor la folosirea și înlocuirea celor două înscrisuri care conțin date nereale, se reține că în cauză operează prescripția răspunderii penale situație în care s-a constatat incidența dispozițiilor art. 10 lit. g), dispunându-se neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 raportat la art. 289, 291 și art. 246 C. pen., temeiul juridic făcând obiectul plângerii adresată instanței conform art. 2781 C. proc. pen.

Instanța de fond, a apreciat legală și temeinică rezoluția atacată, actele premergătoare confirmând existența cazului de casare prevăzut de art. 10 lit. g) C. proc. pen., care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale, motivează soluția de netrimitere în judecată.

În termenul legal prevăzut de art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., petiționarii au declarat recurs, solicitând casarea sentinței și schimbarea temeiului juridic de neîncepere a urmăririi penale pentru infracțiunile prevăzute de art. 25 raportat la art. 246, art. 289 și art. 291 C. proc. pen., din art. 10 lit. g) în art. 10 lit. a).

Examinând cauza potrivit art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., sub toate aspectele, Înalta Curte, constată nefondat recursul petiționarilor.

Începerea urmăririi penale, presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții:

- să existe un minim de date care permit organului de urmărire penală să considere că s-a săvârșit în mod cert o infracțiune ;

- inexistența cazurilor de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, prevăzute de art. 10 C. proc. pen., cu excepția celui prevăzut de lit. b1).

Intervenția oricărui caz dintre cele arătate, poate determina soluția de neîncepere a urmăririi penale .

Controlul judiciar efectuat de prima instanță, care a vizat exclusiv temeiul de drept al rezoluției de neîncepere a urmăririi penale față de petiționari pentru infracțiunile prevăzute de art. 25 raportat la art. 289, art. 291 și art. 246 C. pen., își găsește corespondent în actele premergătoare efectuate, ce confirmă existența cazului prevăzut de art. 10 lit. g) C. proc. pen., care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale.

Astfel, motivat, legal și temeinic, instanța de fond a respins plângerea petiționarilor, menținând rezoluția atacată.

Cum la examinarea din oficiu, nu se constată existența vreunui caz de casare, care să justifice reformarea hotărârii, recursurile petiționarilor vor fi respinse, ca nefondate, conform art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții petiționari vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții petiționari H.L. și H.T. împotriva sentinței penale nr. 43 din 20 martie 2008 a Curții de Apel Iași, secția penală.

Obligă recurenții petiționari la plata sumei de câte 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22 mai 2008.