Dismissal of appeal against recognition of ethnic persecution refugee status and entitlement to statutory compensation

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Cluj, la data de 23 august 2007, reclamantul M.S. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj, anularea Hotărârii nr. 21997 din 17 iulie 2007 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, a făcut dovada calității sale de refugiat din cauza persecuțiilor etnice potrivit prevederilor Legii nr. 189/2000.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 503 din 22 octombrie 2007 a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M.S., în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj. A anulat Hotărârea nr. 21997 din 17 iulie 2007 emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat, în perioada 20 ianuarie 1941 – 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 aprilie 2007.

În motivarea soluției s-a reținut că, prin proba testimonială reclamantul a făcut dovada refugiului său împreună cu familia, din cauza persecuției etnice.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen pârâta C.J.P. Cluj, criticând-o pentru nelegalitate susținând că, reclamantul nu a făcut dovada persecuției etnice și nici a perioadei de refugiu.

Examinând sentința atacată în raport cu motivul de recurs invocat, probele administrate în cauză, dispozițiile legale incidente pricinii, precum și potrivit art. 3041 Cod procedură civilă, se constată că recursul este nefondat, pentru următoarele motive:

Potrivit dispozițiilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana cetățean român care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate în actul normativ.

Art. 2 din Normele de aplicare ale prevederilor O.G. nr. 105/1999 stabilește că, persoana strămutată este aceea care a fost mutată sau a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice.

Reclamantul M.S., născut la data de 16 februarie 1928, în localitatea Sântejude, județul Cluj, din părinții I. și A. a făcut dovada că s-a refugiat împreună cu familia cauza persecuțiilor etnice, din localitatea Sântejude, județul Cluj în localitatea Mociu, județul Cluj, în perioada ianuarie 1941 – martie 1945 (dosar de fond filele 11 - 13; 54 - 58; 88 - 89), martorii audiați în instanță, la rândul lor fiind beneficiari ai drepturilor acordate de prevederile Legii nr. 189/2000.

Așa fiind, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul declarat de pârâtă, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de C.J.P. Cluj împotriva sentinței civile nr. 503 din 22 octombrie 2007 a Curții de Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2008.