Indemnity for forced residency under Decree-Law 118/1990: admission of revision petition for failure to notify administrative decisions.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the petitioner's request for revision, leaving in force the Court of Supreme Justice's December 2002 decision that had rejected the appeal against the appellate court's dismissal of the original claim. The dispute concerned an administrative challenge to a periodic indemnity granted under Decree-Law No. 118/1990 for forced residency, where the claimant argued that prior administrative decisions regarding the benefit's calculation were not properly notified and therefore not subject to valid prior exhaustion of remedies. The court held that the petition failed to satisfy the strict conditions for revision set forth in Article 322 of the Civil Procedure Code, as the alleged grounds for lack of notification and failure to admit defenses did not constitute one of the statutory grounds for revising a final judgment, particularly given that the initial administrative decision of 1991 and its subsequent ex officio revision under Emergency Government Ordinance No. 41/1997 had not been challenged within the required timeframes.
Legislator headnote
AI generatedart. 322 C. proc. civ; Indemnity for forced residency under Decree-Law 118/1990: admission of revision petition for failure to notify administrative decisions: Potrivit art. 322 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când invocă fondul, se poate cere în cazurile prevăzute în pct. 1-9.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
P.P, în contradictoriu cu Direcția Generală de Muncă și Protecție Socială Iași, a solicitat obligarea pârâtei de a-i achita drepturile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990, cu modificările ulterioare.
Curtea de Apel Iași, prin sentința nr. 54 din 26 martie 2001, a anulat ca insuficient timbrată acțiunea reclamantului.
Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, prin decizia nr. 4055 din 6 decembrie 2001, a admis recursul reclamantului și a casat sentința, cu trimitere spre rejudecare la aceiași instanță.
Prin sentința nr. 37 din 14 martie 2002, Curtea de Apel Iași a respins acțiunea.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs P.P., susținând că nejustificat s-a reținut că nu a contestat deciziile pârâtei.
Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, prin decizia nr. 3805 din 10 decembrie 2002, a respins recursul ca nefondat.
S-a reținut că, prin hotărârea nr. 21/1991 i s-a stabilit reclamantului o indemnizație lunară de 1016 lei, pentru că în perioada 10 august 1949 – 20 septembrie 1959 a avut domiciliu obligatoriu, decizie care nu a fost contestată.
Ca urmare a aplicării O.U.G. nr. 41/1997 au fost verificate din oficiu deciziile privind acordarea drepturilor prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990, emițându-se decizia nr. 115646 din 18 septembrie 1997, de revizuire a cuantumului indemnizației, decizie care nu a fost contestată.
Prin cererea formulată, P.P., în contradictoriu cu Casa de Pensii a județului Iași, solicită revizuirea deciziei Curții Supreme pe motiv că, în mod nejustificat, instanța nu a primit apărarea făcută, că nu i s-au comunicat deciziile pentru a le putea ataca și a aflat de la alte persoane de existența lor.
Cererea de revizuire este nefondată.
Potrivit art. 322 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când invocă fondul, se poate cere în cazurile prevăzute în pct. 1-9.
În speță, aceste condiții nu sunt realizate, astfel că se va respinge cererea de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de P.P. împotriva deciziei nr. 3805 din 10 decembrie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 octombrie 2003.