Prescription of intellectual forgery liability: failure to prove interruption of statute of limitations for notary act
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appellant's appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal's dismissal of the complaint and confirming the public prosecutor's resolution not to initiate criminal proceedings. The dispute concerned a complaint filed against a notary public for alleged intellectual forgery committed on March 30, 2001, during the notarization of a will, with the appellant arguing that a prior complaint filed in 2002 interrupted the statute of limitations. The court determined that the criminal liability for intellectual forgery, punishable by imprisonment of up to five years, had prescribed by the time the valid complaint was filed in October 2006, as no evidence of interruption of the prescription period was provided. The decision is based on Articles 122(1)(d) and 289 of the Penal Code regarding the statute of limitations and the definition of intellectual forgery, respectively, and Article 2781(7) of the Code of Criminal Procedure regarding the examination of cases, resulting in the appellant being ordered to pay 100 lei in judicial costs to the state.
Legislator headnote
AI generatedart. 289 C. pen, art. 2781 alin. (7) C. proc. pen, art. 260 C. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Prescription of intellectual forgery liability: failure to prove interruption of statute of limitations for notary act: Potrivit dispozițiilor art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., soluționând plângerea, se analizează actele și materialul cauzei, precum și oricare acte noi depuse.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Craiova, prin sentința penală nr. 35 din 05 februarie 2008, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenta M.A., împotriva rezoluției din 11 aprilie 2007 luată în dosarul nr. 147/II/2/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, privind pe intimata B.M.
Pentru a pronunța sentința, instanța a reținut că sesizarea sa s-a făcut urmare declinării competenței după calitatea persoanei (notar public) prin sentința penală nr. 2969 din 4 octombrie 2007 a Judecătoriei Craiova, pronunțată în dosarul nr. 11703/215/2007.
În esență, plângerea s-a referit la soluția de neîncepere a urmăririi penale în contra notarului public B.M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen., în opinia petentei aceasta comițându-se, la data de 30 martie 2001, cu prilejul autentificării, sub nr. 558, a unui testament făcut de M.M., fratele său, în favoarea lui M.M., soția testatorului, la acea dată, potrivit petentei și a unui raport medico-legal psihiatric din 19 mai 2004, M.M. prezentând discernământ abolit, astfel că notarul public, nesesizând acest lucru, a săvârșit infracțiunea menționată.
Actele procurorului au constatat că în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale.
Instanța, analizând plângerea, de asemenea, a constatat că rezoluția procurorului este legală, prescripția înlăturând răspunderea penală.
Împotriva sentinței, petenta, în termenul legal, a formulat recurs, cale de atac motivată pe nelegalitatea hotărârii, în opinia recurentei, motivată și pe considerentul că la 03 aprilie 2002 ar fi introdus o plângere penală împotriva notarului public, aceasta întrerupând cursul prescripției.
Recursul nu este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., soluționând plângerea, se analizează actele și materialul cauzei, precum și oricare acte noi depuse.
Astfel, din examinarea lucrărilor dosarului, se reține că o plângere privind pe notarul public, s-a formulat abia la data de 4 octombrie 2006.
Ca atare, raportat la data la care se susține că s-ar fi comis infracțiunea prevăzută de art. 289 C. pen. (30 martie 2001), s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale [(art. 122 (1) lit. d) C. pen.)].
Art. 289 din același cod, prevede că infracțiunea de fals intelectual se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Plângerea despre care amintește petenta se referă la „efectuarea de cercetări împotriva numiților C.D., V.G., M.M. pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 C. pen.”.
În concluzie, cum infracțiunea imputată notarului public, susținut a fi fost săvârșită la 30 martie 2001, este pedepsită cu închisoare de până la 5 ani, nefăcându-se dovada întreruperii cursului prescripției, sentința recurată este legală, și, în consecință, în baza dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
Conform dispozițiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) din același cod, recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara M.A., împotriva sentinței penale nr. 35 din 5 februarie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția penală.
Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 8 aprilie 2008.