False alarm via emergency hotline: criminal liability under Law No. 535/2004 and sentencing in recidivism

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 8/ P din 16 ianuarie 2008, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, l-a condamnat pe inculpatul R.A.N., la o pedeapsă de un an și 6 luni închisoare, în baza art. 38 din Legea nr. 535/2004 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 739 din 24 martie 2004 a Judecătoriei Medgidia și a dispus executarea în întregime a pedepsei, alături de pedeapsa de un an și 6 luni închisoare, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

A făcut aplicarea art. 71 C. pen., cu referire la art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 191 C. proc. pen., l-a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Constanța a reținut, în esență, următoarele.

La data de 14 noiembrie 2006, la ora 10,56, la numărul de urgență 112 s-a primit un apel, prin care o persoană, a cărei voce părea a fi a unui bărbat, a anunțat, pe un ton amenințător, că în incinta poștei din orașul Cernavodă se află amplasată o bombă și că localul va sări în aer în două minute.

Organele de poliție s-au deplasat urgent în zona de unde s-a stabilit că s-a făcut apelul telefonic și au reușit să identifice autorul apelului, în persoana numitului R.A.N.

Trimis în judecată și audiat, la data de 15 mai 2007, inculpatul a recunoscut că a sunat la numărul de urgență 112 și că a alarmat în mod fals că în sediul poștei din Cernavodă s-ar afla amplasată o bombă.

Totodată, situația de fapt a fost probată cu declarațiile martorei D.Z., oficiant specializat în cadrul Oficiului Poștal Cernavodă, procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesul-verbal încheiat cu ocazia ascultării CD-ului pus la dispoziție de S.T.S. – D.A.U.U. și CD-ul cu înregistrarea convorbirii.

Prima instanță a mai reținut că fapta inculpatului R.A.N., care, în ziua de 14 noiembrie 2006, orele 10,56, a apelat D.A.U.U. 112, de la postul telefonic public, alarmând fără motiv întemeiat autoritățile că în localul poștei din C. s-ar afla o bombă care urma să explodeze în două minute, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004.

Împotriva sentinței primei instanțe, inculpatul a declarat recurs, criticând-o pentru motivele arătate în partea introductivă a prezentei decizii.

Examinând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs formulate cât și din oficiu, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului, din considerentele ce se vor arăta în cele ce succed.

În procesul de individualizare judiciară a pedepsei, prima instanță a avut în vedere criteriile generale prevăzute de dispozițiile art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social ridicat al infracțiunii comise, dedus din modul și împrejurările în care a fost săvârșită, și anume pe fondul scandalurilor pe care inculpatul le provoca în sediul poștei și al injuriilor pe care le aducea personalului acesteia, rezonanța infracțiunilor în comunitatea locală, natura și importanța relațiilor sociale afectate, atitudinea sinceră a inculpatului pe parcursul cercetării penale și împrejurarea că inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă, aflându-se în termenul de încercare.

Reținând toate aceste elemente, instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă corect individualizată, atât în ceea ce privește cuantumul cât și modalitatea de executare, aptă să contribuie la corectarea conduitei acestuia și să asigure realizarea funcțiilor de constrângere, reinserție socială și de prevenire a comiterii unor noi infracțiuni.

Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte observă că motivele de recurs privind greșita individualizare judiciară a pedepsei nu sunt întemeiate, hotărârea atacată fiind legală și temeinică.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 38515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.A.N. împotriva sentinței penale nr. 8/ P din 16 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat și către apărătorul desemnat din oficiu

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.A.N. împotriva sentinței penale nr. 8/ P din 16 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 26 martie 2008.