Statutory right to automatic police reclassification to officer rank based solely on superior university degree

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 26 iunie 2007 pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor P.L., în calitate de reprezentant al membrului de sindicat C.D.C., a chemat în judecată pe pârâții M.I.R.A. și I.P.J. Sibiu solicitând Instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună obligarea pârâților să îl încadreze pe C.D.C. în categoria profesională A, respectiv în corpul ofițerilor de poliție, iar, ulterior, să îi echivaleze gradul profesional corespunzător pregătirii și studiilor superioare și să îi plătească drepturile salariale aferente gradului profesional de ofițer, de la data la care avea acest drept și până la data încadrării în corpul ofițerilor.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este absolvent al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității B.B. din Cluj - Napoca, promoția 2005, astfel că, potrivit art. 14 alin. (1) și art. 73 alin. (1) și alin. (7) din Legea nr. 360/2002, are dreptul să fie încadrat fără alte formalități în corpul ofițerilor de poliție.

Prin sentința civilă nr. 97 din 21 septembrie 2007, Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele:

- a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a I.P.J. Sibiu, reținând că gradul de ofițer de poliție se acordă de M.I.R.A., iar nu de Inspectorat;

- a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocate de pârâtul M.I.R.A., reținând că, în raport cu dispozițiile art. 911 din Legea nr. 188/1999, republicată, care nu fac trimitere la dispozițiile Legii nr. 554/2004, nu este necesară îndeplinirea procedurii prealabile, ca o condiție de admisibilitate a acțiunii. În aceeași privință, Curtea de Apel a reținut că, de altfel, reclamantul, prin adresa din 23 aprilie 2007, a solicitat M.I.R.A. să îl încadreze pe C.D.C. în gradul profesional de ofițer, conform art. 14 și art. 73 din Legea nr. 360/2002, iar ministerul i-a răspuns prin adresa din 11 iunie 2007 (fila 6 la dosarul de fond), fiind astfel îndeplinită procedura plângerii prealabile, conform art. 7 din Legea contenciosului administrativ;

- a respins acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor P.L. și însușită de reclamantul C.D.C. reținând, în esență, că, potrivit art. 73 alin. (7) din Legea nr. 360/2002, trecerea agenților de poliție care au absolvit studii superioare în categoria funcționarilor A - ofițeri de poliție se face prin concurs și nu din oficiu sau la cerere, iar C.D.C. nu a participat la nici unul din cele trei concursuri organizate la nivelul I.P.J. Sibiu în perioada septembrie 2005 - martie 2006 și nici nu îndeplinește condițiile pentru participarea la un astfel de concurs.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor P.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Prin motivele de recurs, recurentul - reclamant susține că, în raport cu dispozițiile art. 9 alin. (2), art. 14 alin. (1), art. 21 alin. (4) și art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002, în mod eronat Instanța de Fond a reținut că acțiunea este neîntemeiată și a omis să ia în considerare dispozițiile legale care îi confereau lui C.D.C. dreptul de a fi trecut în corpul ofițerilor de poliție. Totodată, recurentul - reclamant susține că potrivit acestor texte de lege polițiștii se împart în două categorii, în funcție de nivelul studiilor absolvite, iar voința legiuitorului nu a fost de a lăsa la aprecierea pârâților aplicarea respectivelor dispoziții legale.

Prin întâmpinare, intimatul - pârât I.P.J. Sibiu invocă excepția inadmisibilității recursului, susținând că recurentul nu are mandat tacit de a promova acțiunea și solicită respingerea recursului ca nefondat.

Conform art. 137 C. proc. civ., examinând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului invocată de intimatul - pârât I.P.J. Sibiu, Înalta Curte o va respinge ca neîntemeiată, având în vedere prevederile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, precum și faptul că reclamantul C.D.C. și-a însușit acțiunea formulată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor P.L., fără a renunța la judecata în fond și fără a se opune declarării recursului.

În legătură cu acest aspect, s-a pronunțat, de altfel, și Curtea Constituțională care, respingând prin mai multe decizii1 excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale în discuție, a reținut că „nu există nici o interdicție constituțională pentru ca legea și statutele organizațiilor sindicale să prevadă dreptul acestora de a introduce acțiuni în justiție în numele membrilor lor și de a-i reprezenta pe aceștia în cauzele al căror obiect este compatibil cu rolul sindicatelor, respectiv de a apăra drepturile sau interesele profesionale, economice și sociale ale membrilor lor" și că „potrivit tezei finale a art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, acțiunea în justiție nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată, ceea ce constituie o garanție a realizării scopului sindicatelor, și anume apărarea drepturilor și intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor săi".

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Decizia nr. 175 din 15 aprilie 2004, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 440 din 17 mai 2004. în același sens, a se vedea și Decizia nr. 366 din 28 septembrie 2004, Decizia nr. 511 din 18 noiembrie 2004 și Decizia nr. 781 din 7 noiembrie 2006.

Sentința criticată este legală și temeinică, în speță nefiind incidente cazurile prevăzute de art. 304 sau art. 3041 C. proc. civ., în vederea casării sau modificării hotărârii.

Instanța de Fond a respins întemeiat acțiunea, constatând că absolvirea studiilor superioare nu reprezintă singura condiție necesară pentru trecerea unui polițist de la categoria B - corpul agenților de poliție, la categoria A - corpul ofițerilor de poliție.

În acest sens, sunt avute în vedere dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, care prevăd că ofițerii de poliție pot proveni și din rândul agenților de poliție absolvenți, cu diplomă sau licență, ai instituțiilor de învățământ superior de lungă sau scurtă durată ale M.I.R.A. sau ai altor instituții de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite prin ordin al ministrului internelor și reformei administrative.

În consecință, nu este recunoscut de lege dreptul invocat prin acțiune pentru promovarea fără examen sau concurs în corpul ofițerilor de poliție a agenților de poliție care au absolvit studii superioare.

Un asemenea drept a fost reglementat de art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare, numai pentru absolvenții Facultății de drept din cadrul Academiei de Poliție „A.I.C.", care sunt încadrați ca debutanți, cu acordarea gradului de subinspector de poliție.

Absolvind în anul 2005 cursurile Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității B.B. din Cluj - Napoca, intimatul - reclamant C.D.C. nu se află în această situație și nu poate beneficia de promovarea directă în corpul ofițerilor de poliție, având însă dreptul de a participa la examenul sau concursul organizat pentru ocuparea posturilor vacante de ofițer de poliție. Sub acest aspect, întemeiat a reținut Instanța de Fond că reclamantul C.D.C. nu a participat la nici unul din cele trei concursuri organizate la nivelul I.P.J. Sibiu în perioada septembrie 2005 - martie 2006.

Hotărârea Instanței de Fond este legală și temeinică și în privința cererii de echivalare a gradului profesional corespunzător pregătirii și studiilor superioare pe care le are intimatul - reclamant, întrucât nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 21 alin. (4) din Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Sentința pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, este temeinică și legală sub aspectul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a I.P.J. Sibiu, având în vedere că revine ministrului internelor și reformei administrative competența de a acorda prin avansare gradele profesionale de genul celui solicitat de recurenții - reclamanți.

În consecință, în raport de considerentele anterior expuse, constatând că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu este fondat și că nu sunt incidente motive de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de Instanța de Recurs, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 304 și art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor P.L. împotriva sentinței civile nr. 97 din 21 septembrie 2007 a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2008.