Valuation of reparative measures for demolished properties converted into Property Fund shares under Expropriation Law No. 10/2001 and Law No. 247/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1555 din 16 august 2006 a Tribunalului Călărași a fost admisă în parte acțiunea formulată de D.V.M.A. în contradictoriu cu Primarul comunei Perișoru dispunându-se modificarea valorii echivalente a imobilului „Conacul Pribegeanu” situat în comuna Perișoru județul Călărași stabilită la art. 2 din dispoziția nr. 373 din 20 mai 2005 emisă de pârât de la 200 milioane lei la 636.598 RON, valoare ce rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză de ing. M.C.

Au fost menținute celelalte prevederi ale dispoziției contestate, fiind respinsă cererea inițială de anulare a dispoziției emise de Primarul comunei Perișoru.

Pentru a hotărî astfel tribunalul a avut în vedere că Primarul comunei Perișoru a constatat calitatea reclamantei de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii și în consecință prin decizia contestată în cadrul litigiului de față a stabilit valoarea acestora.

S-a reținut că nu este posibilă restituirea imobilelor în natură întrucât au fost demolate sau distruse în totalitate, fiind aplicabile prevederile art. 10 alin. (1), (6) și (8) din Legea nr. 10/2001, precum și cele cuprinse în titlul VII din Legea nr. 247/2005, în sensul cărora despăgubirile stabilite urmează a se acorda prin conversie în acțiuni emise de Fondul Proprietatea.

Apelurile declarate de Primăria comunei Perișoru și Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Mărculești împotriva acestei sentințe au fost respinse ca nefondate prin decizia nr. 13A din 14 ianuarie 2008 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă.

S-a avut în vedere că tribunalul a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente și că valoarea despăgubirilor cuvenite a fost stabilită prin două rapoarte de expertize, ținându-se seama de starea de degradare a imobilelor și de obiecțiunile părților.

Împotriva acestei decizii a declarat recursul de față S.C.D.A. fără a-l încadra în drept, susținând că hotărârea adoptată a fost dată cu încălcarea principiului disponibilității, întrucât s-a cerut anularea deciziei și nu modificarea ei, că hotărârile date cuprind motive contradictorii și străine de natura pricinii. Se arată în motivarea recursului și că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a recurentei și că ambele instanțe au făcut o greșită aplicare a prevederilor art. 274 C. proc. civ.

Recursul ce poate fi încadrat în prevederile art. 304 pct. 6 și 9 C. proc. civ. nu este întemeiat, urmând a fi respins în raport de cele ce urmează.

Așa cum rezultă și din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului prin sentința ce a fost menținută în apel, a fost modificată dispoziția luată de Primarul comunei Perișoru în sensul majorării cuantumului despăgubirilor cuvenite, ce se vor valorifica în condițiile titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Soluția este dată în raport de învestirea instanței, astfel că nu se poate susține cu temei că s-ar fi acordat părții mai mult decât s-a cerut. De aceea rezultă că nu sunt aplicabile în speță cerințele art. 304 pct. 6 C. proc. civ., în situația în care solicitarea părții a fost admisă în parte, în acord cu precizarea acțiunii.

De altfel, recursul de față apare și ca lipsit de interes, în situația în care nu s-a instituit vreo obligație în sarcina recurentei, aceasta rămânând în proces, în calitate de unitate deținătoare, astfel cum s-a reținut prin încheierea din 16 ianuarie 2006 a Tribunalului Călărași (fila 188), în acord cu dispozițiile cuprinse în art. 10 din Legea nr. 10/2001.

Tot astfel, recursul referitor la greșita aplicare a prevederilor art. 274 C. proc. civ., motiv ce vizează aplicarea greșită a legii conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu este de examinat în situația în care atât instanța de fond cât și cea de apel nu au avut de soluționat și nu au admis vreo cerere privind plata cheltuielilor de judecată îndreptată împotriva recurentei.

Așa fiind recursul de față este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C.D.A. Mărculești împotriva deciziei nr.13 A din 14 ianuarie 2008 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 octombrie 2008.