In-kind restitution of expropriated land denied due to public utility occupation, upholding administrative refusal
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the municipality's appeal, quashed the lower court decisions, and dismissed the individual's lawsuit, thereby upholding the administrative decision that denied in-kind restitution. The dispute involved a claim under Law No. 10/2001 for the return of a 420 sqm plot of land previously expropriated, which the first-instance and appellate courts had partially granted, ruling that public domain status did not preclude restitution. The Supreme Court reversed this outcome based on the legal requirement that in-kind restitution is prohibited when the property is affected by public utility facilities; it determined that the entire plot was occupied by public green spaces and a school sports field, constituting amenities serving community needs. Consequently, the court ordered that the administrative refusal to restitute in nature be maintained, as the land could not be returned without disrupting public infrastructure.
Legislator headnote
AI generatedart. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, art. 304 pct. 9 C. proc. civ; In-kind restitution of expropriated land denied due to public utility occupation, upholding administrative refusal: În cauză au declarat recurs în termen legal Primăria Municipiului Pitești și Primarul Municipiului Pitești care, invocând temeiul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. susțin în esență că soluția restituirii în natură a terenului este greșită întrucât imobilul, care aparține de altfel domeniului public, este afectat de investiții și amenajări de interes public respectiv spații verzi și terenul de sport al Școlii generale nr. 16.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din analiza lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin dispoziția nr. 40 din 2 martie 2006 Primarul Municipiului Pitești a respins cererea formulată, în baza Legii nr. 10/2001, de P.A.E. vizând restituirea în natură a terenului în suprafață de 420 mp, situat în Pitești, și a propus acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
La 16 februarie 2006, persoana îndreptățită a atacat această dispoziție, solicitând instanței, în contradictoriu cu Municipiul Pitești prin Primar, să oblige pârâtul de a-i restitui în natură terenul în legătură cu care a formulat notificarea.
Investit în primă instanță Tribunalul Argeș, secția civilă, prin sentința nr. 60 din 16 februarie 2007, a admis în parte acțiunea și anulând dispoziția a constatat că cea în cauză este îndreptățită la restituirea în natură a suprafeței de 420 mp, ce a făcut obiectul notificării, astfel cum terenul a fost identificat și delimitat prin raportul de expertiză efectuat în cauză.
În baza art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 republicată, a instituit în sarcina contestatoarei obligația ca, pentru suprafața de 202,45 mp evidențiată în reperele A – B – B1 – D1 – A din schița raportului de expertiză, să-i mențină această afectațiune timp de 5 ani de la data pronunțării sentinței.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că întrucât terenul în litigiu nu este ocupat de construcții sau alte amenajări de utilitate publică, acesta poate fi restituit în natură, în acord cu dispozițiile art. 16 din lege, apartenența nemișcătorului la domeniul public nefiind o piedică pentru acordarea acestei măsuri reparatorii.
Soluția a fost menținută de Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie care, în esență au aceeași motivare, prin decizia nr. 274/A din 27 iunie 2007, a respins ca nefondat apelul pârâților.
În cauză au declarat recurs în termen legal Primăria Municipiului Pitești și Primarul Municipiului Pitești care, invocând temeiul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. susțin în esență că soluția restituirii în natură a terenului este greșită întrucât imobilul, care aparține de altfel domeniului public, este afectat de investiții și amenajări de interes public respectiv spații verzi și terenul de sport al Școlii generale nr. 16.
Recursul se privește ca fondat urmând a fi admis, în considerarea argumentelor ce succed.
Potrivit dispozițiilor art. 10.3 din H.G. nr. 250 din 7 martie 2007, pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, înainte de a aprecia asupra posibilității de a restitui în natură terenul solicitat pe calea notificării, entitatea investită are obligația de a identifica cu exactitate imobilul și vecinătățile și totodată de a verifica destinația actuală a acestuia, pentru ca acordarea acestei măsuri reparatorii să nu afecteze existența și utilizarea normală a unor investiții sau amenajări de utilitate publică.
În această sintagmă sunt cuprinse toate acele amenajări destinate a servi nevoilor comunității, inclusiv amenajările de spații verzi din jurul blocurilor de locuit, parcurile și grădinile publice, piețele pietonale etc.
În cazul când se constată astfel de situații, restituirea în natură trebuie limitată numai la terenurile libere sau la acele suprafețe care nu sunt cuprinse într-un plan urbanistic general sau zonal, respectiv nu sunt destinate a deservi nevoile comunității.
În acest sens sunt și dispozițiile Legii nr. 24 din 15 ianuarie 2007 „privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane” care consacră apartenența la domeniul public și instituie măsuri de protecție pentru toate spațiile verzi create în baza unor documentații de urbanism și amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.
În speță, din actele cauzei rezultă că terenul ce a făcut obiectul notificării este afectat integral unor amenajări de utilitate publică, respectiv spațiul verde ce deservește blocurile din zonă și terenul de sport (asfaltat) aflat în incinta Școlii Generale nr. 16 (a se vedea f. 16 – 17 dos. nr. 1413/109/2003 al Tribunalului Argeș, secția civilă).
Ca atare, în mod greșit au apreciat instanțele asupra oportunității restituirii în natură a nemișcătorului.
Așa fiind, recursul se va admite, cu consecința casării ambelor hotărâri pronunțate în cauză și respectiv a respingerii contestației.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții Primăria Municipiului Pitești și Primarul Municipiului Pitești.
Casează decizia nr. 274 A din 27 iunie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, și sentința nr. 60 din 16 februarie 2007 a Tribunalului Argeș, secția civilă.
Respinge contestația formulată de P.A.E. împotriva dispoziției nr. 40/2006 emisă de Primarul Municipiului Pitești.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 septembrie 2008.