Constitutional exception against EGO 50/2006 inadmissible for lack of direct connection to criminal complaint against prosecutor's inaction

Asupra recursului de față,

În baza actelor și lucrărilor constată următoarele.

Prin încheierea din data de 20 martie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală, în dosarul nr. 10/45/2008, în cursul soluționării plângerii formulate de petiționara B.V. împotriva rezoluției procurorului de neîncepere a urmăririi penale față de P.M.S., avocat în cadrul Baroului București, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate invocată de petiționară referitoare la art. 5 din O.U.G. nr. 50/2006.

S-a constatat, astfel că art. 5 din O.U.G. nr. 50/2006, care prevede că „termenul prevăzut de art. 512 din Legea nr. 301/2004, C. pen. (M. Of. nr. 575/29.06.2004), cu modificările ulterioare, și la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (M. Of. al României nr. 591/1.07.2004), cu modificările ulterioare, se prorogă la data de 1 septembrie 2008., nu are legătură cu cauza dedusă judecății. în consecință, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 29 alin. (1) teza ultimă din Legea nr. 47/1992, republicată, constatându-se că excepția este inadmisibilă și fiind respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale.

Împotriva acestei încheieri a declarat, în termen legal, recurs petiționara, B.V., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 27 martie 2008, sub numărul 2833/1/2008.

În memoriul depus la dosar recurenta petiționară a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și în rejudecare admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția invocată. Petiționara a criticat hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate, arătând că, procedând în acest fel instanța de fond și-a încălcat atribuțiile legale, substituindu-se Curții Constituționale.

Concluziile reprezentantului Ministerului Public, au fost consemnate în partea introductivă a prezentei decizii.

Examinând recursul declarat de către petiționara B.V., prin prisma dispozițiilor prevăzute de art. 3856 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta:

Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi ori a unei dispoziții dintr-o lege, care are legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanță. Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale, printr-o decizie a Curții Constituționale.

Din economia art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, rezultă că admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale este condiționată de îndeplinirea cumulativă a cerințelor acestui text, cu referire la:

- existența unui proces pe rol, în care ridicarea excepției de neconstituționalitate apare ca un incident procedural, creat în fața unui judecător, care trebuie rezolvat premergător fondului litigiului,

- existența unui interes procesual sau substanțial, cu referire la pertinența excepției, în sensul că dispoziția legală a cărei neconstituționalitate se cere a fi constatată, are legătură cu soluționarea cauzei,

- activitatea legii, în sensul că excepția privește un act normativ în vigoare, lege sau ordonanță ori o dispoziție dintr-o lege sau ordonanță, după caz.

Verificând hotărârea atacată, Înalta Curte constată că, în mod corect instanța de fond a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată, reținând că aceasta nu are, în mod evident, legătură cu cauza dedusă judecății, respectiv plângere împotriva actelor procurorului în conformitate cu art. 2781 C. proc. pen.

Or, dispozițiile legale menționate nu abilitează o instanță a se pronunța asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale, cu referire la o excepție de neconstituționalitate ce, eventual, ar putea avea legătură cu soluționarea cauzei

Față de considerentele arătate, constatând nefondate criticile formulate de recurenta inculpată, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) și art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționară cu obligarea acesteia la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petiționară B.V. împotriva încheierii de ședință din data de 20 martie 2008 a Curții de Apel Iași, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 10/45/2008.

Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 11 aprilie 2008.