Seller's cassation appeal allowed; appellate ruling quashed and remanded for forensic accounting of post-dissolution damages.

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 5 septembrie 2005 (data expedierii poștale), reclamanta A.V.A.S. București a chemat în judecată pe pârâta A.S.C. (P.A.S.) Tulcea pentru a fi obligată la plata sumei de 761,516,4003 Ron (7.615.164.003 lei) daune interese ca urmare a desființării contractului de vânzare-cumpărare acțiuni nr. T.L. 8 din 10 martie 1999 și plata de dividende și alte prejudicii cauzate pe perioada derulării contractului.

Prin sentința civilă nr. 456 din 16 martie 2000, Tribunalul Tulcea a respins excepțiile invocate de pârâtă privind prescripția și lipsa calității procesuale pasive și pe fond a respins acțiunea reclamantei, ca nefondată.

Curtea de Apel Constanța, prin sentința civilă nr. 3 din 12 ianuarie 2007, a respins apelul reclamantei, ca nefondat.

Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătorești, reclamanta A.V.A.S. – București a declarat recurs, invocând dispozițiile art. 304, pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. și a solicitat, în esență, admiterea acțiunii sale așa cum a fost motivată, privind daunele interese datorate ca urmare a desființării contractului de vânzare-cumpărare acțiuni din culpa pârâtei care și-a încălcat obligațiile contractuale asumate.

Recursul este întemeiat pentru cele ce se vor arăta în continuare:

Din examinarea lucrărilor dosarului rezultă că raporturile comerciale dintre părți s-au derulat în temeiul contractului de vânzare-cumpărare acțiuni nr. T.L. 8 din 10 martie 1999, prin care s-au vândut 100 % acțiuni din capitalul social al SC C. SA Tulcea, stabilindu-se ca prețul achitat cu un avans de 20 % să fie plătit pentru diferența de 80 % în 5 rate anuale.

Prin art. 3 din actul adițional nr. 6 din 31 octombrie 2000, s-a convenit desființarea de drept a contractului dacă cumpărătorul nu plătește 2 rate consecutive la scadență și reținerea de către cumpărător din sumele plătite a dobânzilor și penalităților scadente la data desființării contractului.

Cu alte cuvinte, părțile au stabilit de comun acord un pact comisoriu de gradul IV ce are drept consecință rezoluțiunea pe cale convențională a contractului încheiat în cazul care pârâta cumpărătoare nu achită două rate succesive la data scadenței.

Cum, este necontestat că pârâta nu a achitat la scadență ratele 2, 3 și 4, clauza convenită de părți a operat de drept începând cu 18 februarie 2003, cum s-a reținut de părți.

În această situație, și față de această dată urmează a fi calculate despăgubirile ce se cuvin reclamantei vânzătoare, în raport de prevederile contractuale stabilite de părți de comun acord.

În consecință, se impune ca în cauză să fie dispusă, o expertiză contabilă pentru a se putea stabili cu certitudine sumele legal datorate în raport de modul de calcul și apărările pe care pârâtele înțeleg să le facă.

Față de cele de mai sus, recursul reclamantei va fi admis, se va casa hotărârea atacată și se va trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Constanța.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva deciziei civile nr. 3/ COM din 12 ianuarie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, Maritimă și fluvială, contencios-administrativ și fiscal, pe care o casează.

Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2008.