Material liability for illegal reimbursements: inapplicability of criminal-law damage provisions following termination of criminal proceedings for lack of social danger
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Accounts' decision to maintain a material liability ruling against a company for a specific sum, effectively allowing the company's challenge to fail. The dispute concerned a material liability claim arising from an audit that identified illegal reimbursement documents, where the company argued that the liability should be governed by criminal law provisions because the employee involved was subject to criminal proceedings, which allegedly required the inclusion of unrealized gains in the damage calculation. The Court held that Article 103(2) of the Labor Code, which extends material liability to unrealized gains when damage results from a criminal offense, was inapplicable because the prosecutor's office had previously terminated the criminal investigation, finding that the acts did not constitute a crime due to a lack of social danger; consequently, the liability remained governed by general labor law principles limited to actual damages.
Legislator headnote
AI generatedart. 181 C. pen; Material liability for illegal reimbursements: inapplicability of criminal-law damage provisions following termination of criminal proceedings for lack of social danger: The dispute concerned a material liability claim arising from an audit that identified illegal reimbursement documents, where the company argued that the liability should be governed by criminal law provisions because the employee involved was subject to criminal proceedings, which allegedly required the inclusion of unrealized gains in the damage calculation. The Court held that Article 103(2) of the Labor Code, which extends material liability to unrealized gains when damage results from a criminal offense, was inapplicable because the prosecutor's office had previously terminated the criminal investigation, finding that the acts did not constitute a crime due to a lack of social danger; consequently, the liability remained governed by general labor law principles limited to actual damages.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 75, pronunțată la data de 30 ianuarie 2003 în dosarul nr. 722/2002, secția jurisdicțională a Curții de Conturi a respins recursul jurisdicțional declarat de recurenta-intimată SC E. SA, sucursala de Întreținere și Servicii Energetice Electrica – Transilvania Nord, Cluj-Napoca, formulat împotriva sentinței nr. 691 din 13 noiembrie 2002, pronunțată de Colegiul jurisdicțional al Camerei de Conturi Județene Maramureș, în dosarul nr. 5/2002.
Pentru a pronunța această soluție, secția jurisdicțională a reținut, în esență, următoarele:
În urma controlului efectuat de organele de control din cadrul Camerei de Conturi Județene Maramureș, unitatea recurentă a imputat cu decizia nr. 12/2000, suma de 22.549.684 lei în vederea salariatului său S.T., reprezentând pagubă produsă prin întocmirea unor documente nelegale de decontare.
Prin sentința nr. 69 din 13 noiembrie 2002, Colegiul jurisdicțional a admis în parte contestația și a menținut decizia de imputare pentru suma de 8.930.000 lei, soluție menținută de secția jurisdicțională cu motivarea că, potrivit prevederilor legale în materie, în dreptul muncii salariatul răspunde pentru paguba efectivă produsă.
Împotriva acestei soluții a fost formulat recursul de față, recurenta susținând că instanțele jurisdicționale au interpretat și aplicat în mod greșit prevederile art. 103 alin. (2) C. muncii, contestatorul fiind cercetat penal pentru faptele prin care a produs pagubele.
Recursul este nefondat.
Este necontestat că potrivit prevederilor art. 103 alin. (1) C. muncii, în vigoare la data respectivă, în stabilirea răspunderii materiale, paguba ce trebuie reparată, nu cuprinde foloasele nerealizate de unitate, ca urmare a faptei săvârșite de cel încadrat în muncă.
Recurenta a invocat că, în cauza de față, sunt aplicabile prevederile art. 103 alin. (2) C. muncii potrivit cărora, când pagubele au fost cauzate unității printr-o faptă ce constituie infracțiune, răspunderea se stabilește potrivit legii penale, cuantumul pagubei incluzând și foloasele nerealizate.
Este adevărat că persoana răspunzătoare, S.T. a fost urmărit penal pentru faptele respective dar, prin ordonanța nr. 895 din 24 septembrie 2001, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală în condițiile art. 181 C. pen., constatând că faptele penale comise nu constituie infracțiune, neprezentând gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Astfel fiind, în mod judicios au reținut instanțele jurisdicționale că, în cazul de față, nu sunt aplicabile prevederile art. 103 alin. (2) C. muncii, motivele de recurs invocate fiind neîntemeiate, urmând ca recursul să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC E. SA, sucursala de Întreținere și Servicii Energetice Electrica – Transilvania Nord, cu sediul în Cluj Napoca, împotriva deciziei nr. 75 din 30 ianuarie 2003 a Curții de Conturi a României, secția jurisdicțională, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 octombrie 2003.