Liability for litigation costs despite dismissal as moot under procedural fault doctrine when administrative authority voluntarily rectifies erroneous inactivity listing
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeals filed by the national tax authority and the local taxpayer service, upholding the appellate court’s decision that dismissed the claimant's action as moot while ordering the authorities to pay 1,428 lei in litigation costs to the claimant. The dispute concerned a company's challenge to an administrative order listing it as an inactive taxpayer; during the litigation, the authorities issued a subsequent order removing the company from the list, rendering the initial legal action moot. The Supreme Court held that under the doctrine of *litis expenses* and procedural fault, the authority that caused the necessity of litigation by issuing the erroneous initial act is liable for the opposing party's costs, even when the case ends in dismissal as moot due to the defendant's subsequent voluntary rectification, based on Article 274 of the Civil Procedure Code and the principle that litigation costs serve to indemnify the prevailing party for prejudice caused by the opponent's exclusive fault.
Legislator headnote
AI generatedart. 274 C. proc. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 3041 C. proc. civ, art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ; Liability for litigation costs despite dismissal as moot under procedural fault doctrine when administrative authority voluntarily rectifies erroneous inactivity listing: The dispute concerned a company's challenge to an administrative order listing it as an inactive taxpayer; during the litigation, the authorities issued a subsequent order removing the company from the list, rendering the initial legal action moot. The Supreme Court held that under the doctrine of *litis expenses* and procedural fault, the authority that caused the necessity of litigation by issuing the erroneous initial act is liable for the opposing party's costs, even when the case ends in dismissal as moot due to the defendant's subsequent voluntary rectification, based on Article 274 of the Civil Procedure Code and the principle that litigation costs serve to indemnify the prevailing party for prejudice caused by the opponent's exclusive fault.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for the final decision to dismiss the appeals and uphold the lower court's judgment.
Full text
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 15 martie 2007 reclamanta SC I.Q.N. SRL a solicitat în contradictoriu cu A.N.A.F. și A.F.P.S. 6 anularea Ordinului A.N.A.F. nr. 586 din 25 iulie 2006, în ceea ce privește menționarea societății reclamante în categoria contribuabililor inactivi.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în mod greșit a fost trecută pe lista contribuabililor inactivi, întrucât nu erau îndeplinite condițiile pentru un astfel de act.
Pe parcursul procesului autoritatea pârâtă a revenit asupra măsurii, dispunându-se prin Ordinul nr. 696 din 10 mai 2007 modificarea listei contribuabililor declarați inactivi.
Prin sentința nr. 1810 din 26 iunie 2007 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca rămasă fără obiect și a obligat pârâtele la plata sumei de 1.428 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel a reținut că autoritatea pârâtă a revenit asupra măsurii, dispunându-se prin Ordinul nr. 696 din 10 mai 2007 „modificarea listei contribuabililor declarați inactivi considerând că pârâta a căzut în pretenții, în sensul art. 274 C. proc. civ., întrucât a recunoscut, după formularea acțiunii, pretențiile reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele A.N.A.F. și A.F.P.S. 6 București.
A.F.P.S. 6 București, în motivare, a arătat că în mod greșit Instanța de Fond a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată atâta timp cât acțiunea reclamantei a fost respinsă ca rămasă fără obiect și că, Instanța trebuia să oblige pârâtele la plata cheltuielilor de judecată numai în cazul în care era admisă acțiunea reclamantei.
A.N.A.F a motivat că hotărârea Instanței de Fond a fost dată, în parte, cu aplicarea greșită a legii, conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ., întrucât A.N.A.F. nu a dat dovadă de rea - credință și nici de un comportament neglijent care să determine instanța să oblige pe pârâtă la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând motivele recursurilor, soluția Instanței de Fond, probele administrate în cauză, precum și în raport de art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursurile sunt nefondate.
Cheltuielile de judecată pornesc de la principiul independenței procesuale a fiecărei părți în procesul civil.
Totodată, cheltuielile de judecată au caracterul de sancțiune procedurală, iar ca fundament răspunderea civilă delictuală și culpa procesuală a părții care a căzut în pretenții (ite cadere) prevăzută de art. 274 C. proc. civ.
Prin obligarea la plata acestora trebuie să se realizeze acoperirea integrală a prejudiciului cauzat părții care a câștigat procesul.
Or, în cauza de față, prin Ordinul nr. 696 din 10 mai 2007, art. 1, s-a aprobat eliminarea unui număr de 426 poziții din anexa nr. 1 la Ordinul președintelui A.N.A.F. nr. 586/2006.
Potrivit art. 2 din Ordinul nr. 696 din 10 mai 2007 lista celor 426 de poziții eliminate din Ordinul președintelui A.N.A.F. nr. 586/2006 este prevăzută în anexa la Ordinul nr. 696/2007, anexă care la poziția 510, având codul unic de înregistrare figurează SC I.Q.N. SRL.
Prin emiterea acestui din urmă ordin, respectiv nr. 696/2007, pârâta A.N.A.F. și-a recunoscut culpa creată prin emiterea primului ordin.
Prin urmare, chiar dacă acțiunea reclamantei a fost respinsă ca rămasă fără obiect, obligația la plata cheltuielilor de judecată nu poate să cadă în sarcina reclamantei întrucât se datorează culpei exclusive a pârâtelor, această împrejurare constatându-se și prin adresa din 7 mai 2007 emisă de A.N.A.F.
Pentru aceste considerente Curtea, conform art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. va respinge recursurile și va obliga recurentele la plata sumei de 1.428 lei cheltuieli de judecată către intimata - reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de A.N.A.F. și A.F.P.S. 6 București ambele împotriva sentinței nr. 1810 din 26 iunie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.
Obligă recurenții la 1428 lei cheltuieli de judecată către intimata SC I.Q.N. S.R.L.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 ianuarie 2008.