Appeal dismissed on petition response obligations and standing of government secretariats

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 19 iulie 2006 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Ț.C. a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Cancelaria Primului - Ministru, Secretariatul General al Guvernului și Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, solicitând Instanței să dispună obligarea pârâților să-i răspundă la petițiile din 08 februarie 2002 și din 21 februarie 2005.

Prin sentința civilă nr. 1916 din 22 noiembrie 2005, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal:

- a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Secretariatului General al Guvernului, constatând că, așa cum rezultă din acțiune, reclamantul nu are vreo pretenție de la acest pârât;

- a respins excepția lipsei procedurii prealabile, invocată, prin întâmpinare, de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989;

- a respins, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantului Ț.C., reținând, în esență, că Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, prin adresa din 17 martie 2005, a răspuns reclamantului la petițiile din 08 februarie 2002 și din 21 februarie 2005.

Împotriva sentinței civile nr. 1916 din 22 noiembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul Ț.C. susținând în esență că prin sesizările adresate Corpului de control al Primului Ministru, reclamă aspecte penale săvârșite sub aspectul art. 246, 248 și 2481 C. pen. de E.V.C., fost secretar de stat al S.S.P.R. și președinte al Comisiei de preschimbare a certificatelor de revoluționar și că aceste sesizări au fost trimise spre rezolvare instituției reclamante și noului secretar de stat al S.S.P.R.

Arată că dacă aceste cereri erau greșit adresate Instanța de Fond trebuia să cercetez și conținutul cererilor, precum și faptul că i s-a răspuns tocmai de reclamant.

Recurentul a mai invocat și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (4), art. 11 și art. 15 din O.G. nr. 27/2002.

Recursul este nefondat.

Prin Decizia nr. 307 din 29 martie 2007 Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul respingerii ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate invocată de recurent, reținând că O.G. nr. 27/2002 are ca obiect reglementarea modului de exercitare de către cetățeni a dreptului de a adresa autorităților publice petiții, stabilind responsabilitățile ce revin acestor autorități, precum și termenele în care acestea sunt obligate să soluționeze petițiile.

A mai constatat Curtea că autorul excepției nu aduce nici un argument juridic în susținerea neconstituționalității dispozițiilor legale invocate.

Cu privire la celelalte motive de recurs, se constată că în mod corect Instanța de Fond a admis excepția privind lipsa calității procesuale pasive a Secretariatului General al Guvernului României.

Petiția recurentului - reclamant din 8 februarie 2002 și revenirea la aceasta au fost înregistrate inițial la Registratura Generală a Guvernului, care deservea la acea dată întregul aparat de lucru al Guvernului, fiind apoi îndreptată către Cancelaria Primului Ministru.

Recurentul - reclamant a primit răspuns la petițiile sale, prin adresa din 17 martie 2005 emisă de S.S.P.R.

Hotărârea Instanței de Fond fiind legală și temeinică, recursul declarat de reclamant va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ț.C. împotriva sentinței civile nr. 1916 din 22 noiembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 iunie 2007.