Persecuted ethnic victim’s child born during forced relocation prevails; compensation reinstated
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice (Administrative and Fiscal Section) allowed the claimant’s appeal, overturned the lower court’s dismissal, and on the merits annulled the challenged administrative decision (No. 4707/15 Dec 2006), ordering the defendant authority to issue a new decision granting the claimant compensatory rights under Law No. 189/2000 (approving Gov. Ordinance No. 105/1999) for the period 18 Feb 1943–6 Mar 1945, effective from 1 Aug 2002. The dispute concerned the claimant’s request for compensation as a person persecuted on ethnic grounds, after the first-instance court rejected his claim because he was born after his parents’ forced relocation from Bulgaria to Romania under the 1940 Craiova Treaty population exchange, and thus was not alive at the moment of relocation. The Court reversed, holding that the teleological interpretation of the ordinance covers both direct and indirect victims of ethnic persecution, including children born during their parents’ displacement who suffered the resulting adverse consequences; this reading is reinforced by the fact that the same law grants survivor-spouse benefits to persons who did not personally suffer persecution, applying a fortiori to such children. The decision is final and irrevocable.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000; Persecuted ethnic victim’s child born during forced relocation prevails; compensation reinstated: Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestei ordonanțe, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate în actul normativ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel București sub nr. 10941/2 din 22 decembrie 2006, reclamantul B.P. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.C., anularea Hotărârii nr. 4707 din 15 decembrie 2006 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să emită o nouă hotărâre prin care să-i acorde drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 105 din 16 ianuarie 2007, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul B.P. în contradictoriu cu pârâta C.J.P.C.
În motivarea soluției s-a reținut că, reclamantul nu a făcut dovada faptului că a fost persecutat din motive etnice și nici a prejudiciului cauzat, întrucât nu era conceput în momentul strămutării părinților săi, fiind născut după ce aceștia au fost strămutați din localitatea Turtucaia din Bulgaria.
Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen recurs reclamantul B.P., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că, întrucât s-a născut în perioada strămutării părinților săi din motive etnice, a suferit toate consecințele nefavorabile care au decurs din această situație.
Examinând sentința în raport cu motivul de recurs invocat, probele administrate în cauză, precum și dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este fondat.
Este necontestat că reclamantul s-a născut la data de 18 februarie 1943 în localitatea Cerna, județul Tulcea, din părinții G. și H., care au făcut obiectul unui schimb de populație, urmare Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la 7 septembrie 1940 la Craiova.
Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestei ordonanțe, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate în actul normativ.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței rezultă că, atât obiectul cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel, toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Or, în cauză este necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost strămutați din localitatea de domiciliu din Bulgaria în România a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.
Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victime și/ sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999 și soțului supraviețuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înțeles să acorde o îndemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul care fiind născut în perioada refugiului/ strămutării a suferit toate consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuțiilor etnice.
În consecință, se admite recursul declarat de reclamantul B.P., se va casa sentința atacată și se va admite pe fond acțiunea reclamantului. Se va anula hotărârea emisă de pârâtă, care va fi obligată să emită o nouă hotărâre prin care să-i acorde reclamantului drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru perioada 18 februarie 1943 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 august 2002.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de B.P. împotriva sentinței civile nr. 105 din 16 ianuarie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și pe fond admite acțiunea reclamantului B.P. Anulează Hotărârea nr. 4707 din 15 decembrie 2006, a C.J.P.C. și obligă pârâta să emită hotărâre prin care să-i acorde reclamantului drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru perioada 18 februarie 1943 – 6 martie 1945 începând cu 1 august 2002.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 25 mai 2007.