Revizuire petition rejected: evidence obtained years after judgment not qualifying as newly discovered documents under Civil Procedure Code
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the petition for revision filed by the taxpayer, thereby upholding the Court of Supremacy's 2000 decision that had rejected the initial tax assessment and confirmed the liability of the taxpayer to pay the owed customs duties and penalties. The dispute arose from the taxpayer's attempt to revoke a final judgment concerning the importation and subsequent export of a vehicle, specifically challenging the validity of customs assessments and penalty levies by alleging that a new documentary evidence—a confirmation from the German dealer that they were not the vehicle's owner—had been discovered after the original judgment. The court ruled that the revision was unfounded because the cited document did not constitute "new evidence" under Article 322, point 5 of the Civil Procedure Code, as it was obtained years after the transaction and specifically for litigation purposes, failing to prove that its unavailability prior to 2002 was due to circumstances beyond the party's control.
Legislator headnote
AI generatedart. 322 pct. 5 C. proc. civ; Revizuire petition rejected: evidence obtained years after judgment not qualifying as newly discovered documents under Civil Procedure Code: Împotriva acestei soluții a formulat cerere de revizuire S.T., în temeiul art. 322 pct. 5 C. proc. civ., susținând că după darea hotărârii s-a descoperit un înscris doveditor, pe care nu l-a putut prezenta dintr-o împrejurare mai presus de voința sa. În dovedirea cererii s-a depus adresa din 9 decembrie 2002, prin care firma A.S. din Germania confirmă faptul că nu este proprietarul autoturismului marca AUDI 100.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 24 decembrie 1999, reclamantul S.T. a chemat în judecată Direcția Regională Vamală Arad și Direcția Generală a Vămilor, solicitând anularea actului constatator nr. 55 din 12 ianuarie 1999, privind debitul de 21.226.525 lei și majorări de întârziere în sumă de 32.822.576 lei, a deciziei nr. 89 din 27 aprilie 1999, a deciziei nr. 2306 din 17 noiembrie 1999 și să se constate că nu datorează taxe vamale și penalități, pentru autoturismul introdus în țară la 4 martie 1997 și scos din țară la 7 septembrie 1997.
Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 98 din 14 martie 2000, a admis acțiunea și a anulat actele administrative atacate.
Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, prin decizia nr. 3039 din 27 octombrie 2000, a admis recursul declarat de Direcția Generală a Vămilor, a casat sentința atacată și în fond, a respins acțiunea.
Împotriva acestei soluții a formulat cerere de revizuire S.T., în temeiul art. 322 pct. 5 C. proc. civ., susținând că după darea hotărârii s-a descoperit un înscris doveditor, pe care nu l-a putut prezenta dintr-o împrejurare mai presus de voința sa. În dovedirea cererii s-a depus adresa din 9 decembrie 2002, prin care firma A.S. din Germania confirmă faptul că nu este proprietarul autoturismului marca AUDI 100.
Cererea de revizuire este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă, se poate cere dacă după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
În cazul în speță, adresa firmei germane A.S. din 9 decembrie 2002, nu constituie un act nou în sensul articolului, sus-citat, față de împrejurarea că intrarea în țară a autoturismului s-a produs în luna martie a anului 1997, iar adresa invocată a fost obținută abia în luna decembrie 2002, fiind obținută pro cauza.
De altfel, revizuientul nu a reușit să facă dovada imposibilității obținerii acestei „pretinse dovezi”, anterior anului 2002.
În plus, este greu de presupus că firma germană a acceptat ca autoturismul în cauză să fie returnat după 6 luni de utilizare, fără să fie făcută nici o mențiune cu privire la un eventual viciu ascuns al acestuia.
Așa fiind, cererea de revizuire se va respinge ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de S.T. împotriva deciziei nr. 3039 din 27 octombrie 2000 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, ca nefondată.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2003.