Visa entry authorization and marriage validity action declared inadmissible for failure to complete preliminary administrative procedure

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 19 octombrie 2006, reclamantul G.J.H., cetățean iranian, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.S. din cadrul M.A.I. (în prezent M.I.R.A.), obligarea pârâtei la acordarea avizului în vederea obținerii vizei de intrare în România, în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (3) din O.U.G. nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Ulterior, la data de 27 noiembrie 2006, reclamantul și-a precizat și completat acțiunea, solicitând și anularea adresei din 6 octombrie 2006 emisă de pârâtă.

În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că este căsătorit cu numita C.C. din 19 iunie 2006, potrivit certificatului de căsătorie eliberat de Consulatul României la Istambul, că anterior a mai fost căsătorit cu o cetățeană română, iar în urma interviului efectuat cu ocazia depunerii cererii pentru obținerea permisului de ședere în România, lucrătorii A.S. au conchis că această căsătorie ar fi de conveniență și a primit dispoziție de părăsire a teritoriului României.

A mai susținut că, în cursul lunii august a depus documentația necesară obținerii vizei de intrare în țară la Ambasada României din Teheran, în scopul căsătoriei cu un cetățean român, dar i-a fost refuzată, pe motiv că A.S. nu a acordat avizul necesar, astfel cum este prevăzut în art. 30 alin. (3) din O.U.G. nr. 194/2002.

Reclamantul a menționat, de asemenea că îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege, iar căsătoria pe care a încheiat-o nu este de conveniență.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 449 din 12 februarie 2007, a admis excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă și a respins ca inadmisibilă, acțiunea.

Instanța a reținut că soluția se impune, întrucât reclamantul nu a parcurs procedura administrativă prealabilă impusă de dispozițiile art. 7 alin (1) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva sus - menționatei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul G.J.H., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând, în temeiul art. 304 pct. 8 și pct. 9 C. proc. civ., casarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată.

Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii, recurentul a susținut că aceasta trebuia respinsă, având în vedere că, prin intermediul soției sale, cetățean roman, a solicitat autorității pârâte, printr-un memoriu, acordarea avizului pentru intrarea în România în baza căsătoriei cu un cetățean român, memoriu la care i s-a răspuns prin adresa contestată.

A mai arătat recurentul că, ulterior, soția sa a mai depus o cerere înregistrată din 27 octombrie 2006, la care nu a mai primit nici un răspuns, fiind incidente prevederile art. 10 alin. (2) din O.G. nr. 27/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002.

Pe fondul cauzei, recurentul - reclamant a reiterat susținerile din acțiune, menționând că este îndreptățit la admiterea cererilor formulate prin acțiune, întrucât este căsătorit cu o cetățeană română, căsătorie care nu este de conveniență și din care a rezultat un copil.

Analizând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurent, precum și cu reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este legală și temeinică.

În mod corect Instanța de Fond a admis excepția inadmisibilității acțiunii formulate de către A.S.

Astfel, Instanța de Fond a constatat că reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, în sensul că nu s-a adresat, în termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ, autorității emitente sau celei ierarhic superioare.

Conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ: „Înainte de a se adresa Instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există”.

Astfel, cum rezultă din precizarea acțiunii, recurentul - reclamant a solicitat și anularea adresei din 6 octombrie 2006 emisă de intimata - pârâtă, act administrativ față de care trebuia îndeplinită procedura prealabilă.

Textul legii este imperativ în sensul celor de mai sus, îndeplinirea în prealabil și în termen legal a procedurii administrative fiind o condiție pentru declanșarea procedurii judiciare.

Având în vedere că recurentul - reclamant a depus acțiunea la data de 19 octombrie 2006, acesta trebuia să anexeze dovada îndeplinirii procedurii prealabile anterior datei menționate, o astfel de dovadă nefiind atașată nici la dosarul de fond nici la cel de recurs.

Ținând cont de faptul că parcurgerea acestei proceduri prealabile condiționează însuși exercițiul dreptului la acțiune în contencios administrativ, în mod temeinic și legal, în baza actelor dosarului, prima Instanță a respins acțiunea ca inadmisibilă.

Hotărârea primei Instanțe fiind legală și temeinică, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge prezentul recurs ca nefondat.

În raport cu dezlegarea dată recursului și modul de soluționare a acțiunii, cu privire la excepția inadmisibilității, nu se mai impune examinarea criticilor formulate de recurent pe fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul G.J.H. împotriva sentinței civile nr. 449 din 12 februarie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 mai 2007.