Non-retroactive application of 1991 Nationality Law to 1947 birth for recognition of Romanian citizenship by paternal filiation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's dismissal of the claim and leaving the respondent Ministry of Internal Affairs' determination of the applicant's foreign nationality intact. The dispute concerned a request for judicial recognition of Romanian citizenship by a plaintiff who argued that the 1991 Nationality Law granted her citizenship through her mother’s Romanian lineage, challenging an administrative certificate that confirmed her status as a Polish citizen. The court held that the 1991 Law could not be applied retroactively to a birth occurring in 1947; instead, the 1939 Nationality Law was applicable, which conferred citizenship by descent only if the father was Romanian. Consequently, because the plaintiff's father was a Polish citizen at the time of her birth, she did not automatically acquire Romanian citizenship under the *jus sanguinis* provision of the 1939 statute, rendering her legal argument regarding the 1991 Law invalid.
Legislator headnote
AI generatedart. 5 lit. a) din Legea nr. 21/1991, art. 304 pct. 1 C. proc. civ, art. 4 pct. 1 din Legea nr. 33/1939, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Non-retroactive application of 1991 Nationality Law to 1947 birth for recognition of Romanian citizenship by paternal filiation: The dispute concerned a request for judicial recognition of Romanian citizenship by a plaintiff who argued that the 1991 Nationality Law granted her citizenship through her mother’s Romanian lineage, challenging an administrative certificate that confirmed her status as a Polish citizen. The court held that the 1991 Law could not be applied retroactively to a birth occurring in 1947; instead, the 1939 Nationality Law was applicable, which conferred citizenship by descent only if the father was Romanian. Consequently, because the plaintiff's father was a Polish citizen at the time of her birth, she did not automatically acquire Romanian citizenship under the *jus sanguinis* provision of the 1939 statute, rendering her legal argument regarding the 1991 Law invalid.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThis provision is cited in the reasoning immediately preceding the dispositive to establish the legal basis for dismissing the appeal as unfounded, serving as the direct procedural ground for the court's final order.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată inițial la Tribunalul București sub nr. 24066/3/2006 la data de 30 iunie 2006 și ulterior prin declinarea competenței materiale de soluționare a cauzei, la Curtea de Apel București la data de 14 noiembrie 2006, reclamanta S.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M.A.I. – D.G.P., admiterea cererii de recunoaștere a faptului că este cetățean român, în temeiul art. 5 lit. a) din Legea nr. 21/1991.
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 3507 din 11 decembrie 2006 a respins acțiunea formulată de reclamanta S.M. în contradictoriu cu pârâtul M.A.I. – D.G.P., ca inadmisibilă.
În motivarea soluției s-a reținut că, reclamanta nu a făcut dovada că anterior sesizării Instanței de judecată s-a adresat cu cerere, Comisiei pentru constatarea condițiilor de acordare a cetățeniei, care funcționează pe lângă M.J. și că a atacat în Instanță, eventuala încheiere de respingere emisă de respectiva comisie, situație față de care, acțiunea este inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen recurs reclamanta S.M., criticând-o în temeiul art. 304 pct. 1 C. proc. civ., susținând în esență că nu a solicitat Instanței de judecată acordarea sau redobândirea cetățeniei române, ci a contestat conținutul adeverinței din 19 decembrie 2005 emisă de pârât, susținând că, în temeiul Legii nr. 21/1991 art. 5 reclamanta este de drept – cetățean român.
Examinând sentința atacată în raport cu critica formulată, probele administrate în cauză, precum și dispozițiile legale incidente pricinii se constată că, recursul este nefondat.
Din acțiunea înregistrată inițial la Tribunalul București, reclamanta S.M. născută I.M. a solicitat admiterea cererii „de recunoaștere a faptului că sunt cetățean român, având în vedere prevederile art. 5 lit. a) din Legea nr. 21/1991”, contrar susținerii recurentei în motivarea recursului (dosar nr. 24066/3/2006 Tribunalul București fila 1).
Adeverința din 19 decembrie 2005 emisă de pârât la cererea reclamantei pentru clarificarea statutului său juridic în raport cu statul român atestă că, reclamanta S.M. născută I.M., la data de 3 octombrie 1947 la București a figurat în evidențele acestei instituții ca cetățean străin (poloneză) până în anul 1949, când a părăsit țara, împreună cu părinții săi.
Aceste date au fost înscrise în adeverință, în baza art. 4 pct. 1 din Legea nr. 33/1939 privind dobândirea și pierderea naționalității române, în vigoare la data nașterii recurentei - reclamante care prevederea faptul că „sunt români prin filiație, copiii legitimi al căror tată este român”, tatăl reclamantei nefigurând în evidențele M.A.I. – D.G.P. ca cetățean român.
Se reține în raport cu obiectul pricinii că, în cauză se aplică prevederile Legii nr. 33/1939, în vigoare la data nașterii recurentei, Legea nr. 21/1991 neputând fi aplicată retroactiv.
Recurenta - reclamantă nu are cetățenie română întrucât așa cum rezultă din datele aflate în evidența instituției pârâte, tatăl acesteia, J.A.I. era la data nașterii reclamantei, cetățean polonez, iar art. 4 pct. 1 din Legea nr. 33/1939 prevedea că: „sunt români prin filiație copiii legitimi ai căror tată este român”.
Susținerea recurentei în motivarea recursului că, potrivit prevederilor Legii nr. 21/1991 art. 5, ar avea calitatea de cetățean român, față de cetățenia mamei sale, J.C., urmează a fi înlăturată întrucât Legea nr. 21/1991 nu se aplică retroactiv, la data nașterii recurentei fiind în vigoare Legea nr. 33/1939 care acorda copiilor legitimi, cetățenia română, dacă tatăl era român.
În consecință, recursul declarat de reclamantă fiind nefondat, urmează a fi respins, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.M. împotriva sentinței civile nr. 3507 din 11 decembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 aprilie 2007.