Scope of reparatory measures for expropriated land: validity of extraregisterial ownership evidence under Law No. 10/2001
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the private applicant (A.V.A.S.) against the appellate decision, thereby upholding the lower court's ruling that the heir-claimant is entitled to reparatory measures for an entire 8,899 m² plot of land and associated mill, rather than just the 3,571 m² previously registered in the land registry. The dispute concerned a post-1948 restitution claim where the heir challenged an administrative decision limiting reparatory compensation to the portion of the property formally registered in the land title, arguing that the property was unlawfully expropriated and that the full area in the possession of a privatized commercial society belonged to the deceased predecessor. The court held that the appellate decision was legally sound and not based on a misapplication of law, rejecting the appellant's argument that the registration in the land book had a constitutive character; instead, the court found that under Article 23 of Law No. 10/2001, the appellate court correctly relied on all available evidentiary documents and expert reports, including the commercial society's own admission, to establish that the full 8,899 m² surface originated from the claimant's predecessor, thus satisfying the requirements for reparatory measures under Article 29 of Law No. 10/2001 and Title VII of Law No. 247/2005.
Legislator headnote
AI generatedart. 29 din Legea nr. 10/2001, art. 22 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 23 din Legea nr. 10/2001, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Scope of reparatory measures for expropriated land: validity of extraregisterial ownership evidence under Law No. 10/2001: The dispute concerned a post-1948 restitution claim where the heir challenged an administrative decision limiting reparatory compensation to the portion of the property formally registered in the land title, arguing that the property was unlawfully expropriated and that the full area in the possession of a privatized commercial society belonged to the deceased predecessor. The court held that the appellate decision was legally sound and not based on a misapplication of law, rejecting the appellant's argument that the registration in the land book had a constitutive character; instead, the court found that under Article 23 of Law No. 10/2001, the appellate court correctly relied on all available evidentiary documents and expert reports, including the commercial society's own admission, to establish that the full 8,899 m² surface originated from the claimant's predecessor, thus satisfying the requirements for reparatory measures under Article 29 of Law No. 10/2001 and Title VII of Law No. 247/2005.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the text to justify the decision to dismiss the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului civil de față, din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 27 aprilie 2006 contestatorul M.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimata A.V.A.S., anularea deciziei nr. 106 din 13 martie 2006 emisă de aceasta și restituirea în natură a imobilului compus din teren și construcție, situat în intravilanul comunei Brădești, județul Harghita.
În motivarea cererii contestatorul a arătat că este moștenitorul defunctului proprietar L.M., iar bunurile solicitate, teren, moară, depozite, gospodărie personală și anexe gospodărești, au fost preluate în mod abuziv în perioada 1948-1949.
Prin decizia nr. 106/2006 s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului, moară cu anexe și teren în suprafață de 18.218 mp, cu motivarea că terenul este evidențiat parțial în patrimoniul unei societăți comerciale privatizare.
S-a propus acordarea de măsuri reparatorii pentru moara și terenul în suprafață de 3571 mp, înaintându-se în acest sens decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
S-a declinat către Primăria comunei Brădești competența de soluționare a notificării cu privire la clădirea demolată (locuință) și pentru diferența de teren neîntabulată pe numele antecesorului petentului.
Prin sentința civilă nr. 1715 din 13 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalului București, secția a III-a civilă, contestația a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că imobilul revendicat, moară cu anexă și terenul în suprafață de 3571 mp cât a fost intabulat pe numele autorului contestatorului este în prezent evidențiat în patrimoniul SC H. SA Miercurea-Ciuc, societate privatizată, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001. S-a mai reținut că în ce privește clădirea demolată și restul suprafeței de teren solicitată, intimata a apreciat corect că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 11 coroborate cu art. 32 și art. 22 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.
Contestatorul a declarat apel împotriva sentinței pronunțate în cauză, susținând că în mod greșit nu s-au stabilit măsuri reparatorii pentru întreaga suprafață de 8899 mp aflată în posesia SC H. , pentru că deși nu toate terenurile au fost înscrise în cartea funciară pe numele autorului său, erau totuși ale acestuia.
Prin decizia civilă nr. 476 din 28 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, s-a admis apelul, s-a schimbat în tot sentința apelată în sensul că s-a admis contestația, s-a anulat dispoziția nr. 106/2006 emisă de A.V.A.S. și s-a constatat că apelantul-contestator este îndreptățit la măsuri reparatorii, stabilite conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru terenul în suprafață de 8899 mp și moară, situate în comuna Brădești.
În motivarea acestei decizii s-a reținut că din înscrisurile aflate la dosar, precum și din cele două rapoarte de expertiză efectuate în cauză, rezultă că apelantul este îndreptățit la măsuri reparatorii nu doar pentru moara și terenul de 3571 mp, situată în comuna Brădești, ci pentru întreaga suprafață de teren de 8899 mp aflată în patrimoniul SC H. și moara aferentă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs intimata, care a invocat drept temei legal dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că decizia a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
În dezvoltarea motivelor de recurs se susține că decizia instanței de apel este criticabilă pentru că nu a luat în considerare împrejurarea că autorul contestatorului nu a înscris în cartea funciară decât suprafața de 3571 mp, condiția înscrierii dreptului de proprietate al autorului având caracter constitutiv de drepturi și nu declarativ, cum în mod greșit a reținut instanța de apel.
Intimatul-contestator a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Verificând legalitatea deciziei recurate prin prisma criticilor formulate și a prevederilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat, în sensul considerentelor ce succed.
Potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocat ca temei legal, se poate cere modificarea sau casarea unei hotărâri judecătorești când aceasta este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Recurenta în cauză nu a invocat că decizia atacată ar fi lipsită de temei legal.
Corelativ tezei a doua din textul evocat, recurenta face referire la dispozițiile art. 23 din Legea nr. 10/2001, fără a preciza însă în ce constă încălcarea sau aplicarea greșită a acestui text de lege.
Pe de altă parte, este de menționat că dispozițiile art. 23 din Legea nr. 10/2001 prevăd că „actele doveditoare ale dreptului de proprietate... și orice alte înscrisuri necesare... pot fi depuse până la data soluționării notificării”.
În conformitate cu aceste prevederi legale, instanța de apel a avut în vedere toate actele de care a înțeles să se folosească reclamantul în dovedirea dreptului de proprietate și din care rezultă că în deținerea societății comerciale privatizate se află suprafața de teren ce a aparținut autorului reclamantului.
De menționat că însăși SC H. SA Miercurea-Ciuc, prin „întâmpinarea” depusă la dosar în apel, a menționat expres că suprafața de teren de la Moara Brădești provenită de la defunctul M.L. este de 8899 mp și nu de 3571 mp cât s-a stabilit în decizia nr. 1061 din 13 martie 2006 (filele 4-7 apel).
Prin acest înscris se mai precizează că înscrierile existente în C.F., pe baza cărora s-a reținut doar suprafața de 3528,37 mp provine de la familia reclamantului, „nu erau actualizate în raport cu actele de proprietate întocmite între familia M.L. și ceilalți proprietari trecuți în cărțile funciare între care au intervenit acte translative de proprietate”.
Față de considerentele expuse rezultă că în cauză nu-și găsesc incidența dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocate, pentru că decizia pronunțată în apel nu este lipsită de temei legal și nu a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, astfel că se va dispune respingerea recursului declarat în cauză în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 476 din 28 iunie 2007 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2008.