Admissibility of exception of illegality against normative government ordinances in administrative litigation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's decision to reject as inadmissible the exception of illegality raised against Emergency Government Ordinance no. 110/2005. The dispute centered on whether a norm-act government ordinance could be subject to an exception of illegality in administrative proceedings, with the appellant arguing it was a unilateral administrative act susceptible to such challenge, while the respondent Government opposed. Relying on Article 4(1) and Article 2(1)(c) of Law no. 554/2004, Articles 115(7)-(8) and 126(6) of the Romanian Constitution, and Constitutional Court Decision no. 660/2007, the Court held that exceptions of illegality apply only to individual administrative acts, not normative ones; consequently, the legality of government ordinances can only be reviewed by Parliament through the approval or rejection process or by the Constitutional Court via an exception of unconstitutionality, rendering the initial rejection of the exception legal and well-founded.
Legislator headnote
AI generatedart. 126 alin. (6) din Constituția, art. 9 din Legea nr. 554/2004, art. 115 din Constituția, art. 29 din Legea nr. 47/1992, art. 9 din Legea nr. 47/1992, art. 304 pct. 9 C. proc. civ; Admissibility of exception of illegality against normative government ordinances in administrative litigation: 110/2005. The dispute centered on whether a norm-act government ordinance could be subject to an exception of illegality in administrative proceedings, with the appellant arguing it was a unilateral administrative act susceptible to such challenge, while the respondent Government opposed. Relying on Article 4(1) and Article 2(1)(c) of Law no. 554/2004, Articles 115(7)-(8) and 126(6) of the Romanian Constitution, and Constitutional Court Decision no. 660/2007, the Court held that exceptions of illegality apply only to individual administrative acts, not normative ones; consequently, the legality of government ordinances can only be reviewed by Parliament through the approval or rejection process or by the Constitutional Court via an exception of unconstitutionality, rendering the initial rejection of the exception legal and well-founded.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural provision cited in the operative part as the basis for dismissing the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 903 din 28 martie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a O.U.G. nr. 110/2005 invocată de C.J.T. în contradictoriu cu P.J.T., excepție formulată în Dosarul nr. 5483/87/2006 aflat pe rolul Tribunalului Teleorman, secția de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această sentință, Instanța de Fond a reținut că în raport de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) coroborate cu art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ, nr. 554/2004 cât și a art. 126 alin. (6) din Constituția României, excepția de nelegalitate poate fi ridicată numai cu privire la acele acte administrative cu caracter normativ și individual, care pot forma și obiectul unei acțiuni în anulare în contenciosul administrativ, or în speță, ordonanța de guvern nu poate forma obiectul unei acțiuni directe în contenciosul administrativ decât în condițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.
A mai reținut Instanța de Fond că potrivit art. 115 din Constituția României, Guvernul poate adopta în cazuri excepționale ordonanțe de urgență, care sunt acte normative cu putere de lege, acesta acționând deci ca autoritate legislativă și nu executivă, iar controlul respectării limitelor delegării legislative în cazul acestor ordonanțe se realizează numai de Parlament prin lege. Totodată, reține Instanța de Fond, verificarea legalității acestora nu se poate face decât pe calea contenciosului constituțional, în cadrul rezolvării excepției de neconstituționalitate ridicată în condițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 republicată, competența de soluționare revenind Curții Constituționale în condițiile art. 9 din Legea nr. 47/1992.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal, C.J.T. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând motivul de casare sau modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., respectiv, hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Susține recurentul că Instanța de Fond a dat o interpretare greșită textului de lege, art. 4 din Legea nr. 554/2004, text ce se referă la „actul administrativ unilateral a cărei legalitate poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate, înțelegându-se prin aceasta atât actele administrative individuale cât și cele cu caracter normativ”.
O.U.G. nr. 110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ - teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, susține recurentul este un act administrativ unilateral cu caracter normativ și ea poate face obiectul excepției de nelegalitate, tocmai datorită acestui caracter de act normativ, legalitatea ei putând fi cercetată pe calea contenciosului administrativ.
Concluzionează recurentul că excepția de nelegalitate invocată este pe deplin admisibilă, astfel încât în mod nelegal Instanța de Fond a considerat că este inadmisibilă și a respins-o ca atare.
Intimatul - pârât Guvernul României a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor de recurs formulate și în raport de dispozițiile legale incidente cauzei, Înalta Curte îl va respinge pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Așa cum corect a reținut și Instanța de Fond din interpretarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) (anterior modificării prin Legea nr. 262/2007) coroborate cu cele ale art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, excepția de nelegalitate putea fi ridicată cu privire la actele administrative unilaterale fără a distinge dacă acestea aveau caracter normativ sau individual, care puteau forma și obiectul unei acțiuni în anulare în contencios administrativ.
Textul art. 4 alin. (1) din lege, modificat prin Legea nr. 262/2007, publicată în M. Of. nr. 510 din 30 iulie 2007, intrată în vigoare la 30 august 2007, nu se mai referă însă decât la legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, care poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces pe calea excepției de nelegalitate.
Nu se mai face deci referire la actele administrative unilaterale cu caracter normativ.
Or, în speță ordonanța de guvern nu poate forma obiectul unei acțiuni directe în contencios administrativ decât în condițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, acțiunea fiind însoțită de excepția de neconstituționalitate.
Verificarea legalității acestora se poate face numai în cadrul soluționării unei excepții de neconstituționalitate a întregii ordonanței sau numai a unor dispoziții cuprinse în aceasta, ridicate în condițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 republicată, posibilitatea ridicării excepției de neconstituționalitate presupunând existența unui litigiu pe rolul Instanțelor, iar soluționarea acestuia depinzând de rezolvarea de către Curtea Constituțională a unei excepții care are legătură cu cauza.
De altfel, Curtea Constituțională prin Decizia nr. 660/2007 publicată în M. Of., Partea I nr. 525 din 2 august 2007, admițând excepția de neconstituționalitate a constatat că dispozițiile art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt neconstituționale în măsura în care permit ca acțiunea introdusă la Instanța de contencios administrativ să aibă ca obiect principal constatarea neconstituționalității unei ordonanțe sau a unei dispoziții dintr-o ordonanță. Pe de altă parte, ordonanțele emise de Guvern, au caracterul unor acte normative cu putere de lege, iar verificarea legalității acestora se realizează de Parlament prin legea de aprobare sau de respingere a ordonanței, în condițiile art. 115 alin. (7) și (8) din Constituția republicată.
Ca o concluzie a celor expuse, Instanța de control judiciar consideră că recursul este nefondat, și în baza art. 312 C. proc. civ. va fi respins, sentința Instanței de Fond de respingere ca inadmisibilă a excepției de nelegalitate fiind legală și temeinică
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.J.T. împotriva sentinței civile nr. 903 din 28 martie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 octombrie 2007.