Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2012/2007 AI generated

Recognition of restitution rights for descendants of ethnic persecution victims based on identity of names under Law No. 189/2000

Case Number Decizia nr. 2012/2007
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

Admitting the appeal, the Supreme Court modified the lower instance's dismissal and ordered the administrative authority to issue a new decision recognizing the appellant's rights under Law No. 189/2000 for the period from October 29, 1944, to March 6, 1945, starting from February 1, 2006, thereby ruling in favor of the plaintiff. The case involved a contencioso-administrative action challenging a commission's refusal to grant restitution or compensation benefits under the legal framework for victims of ethnic persecution, with the core dispute centering on whether the appellant could prove her parentage from a specific ethnic minority group despite discrepancies in registered names versus those appearing in historical relocation records. The decisive legal basis was Article 1(lit. c) of Law No. 189/2000 and Article 61 of Government Ordinance No. 105/1999, where the court accepted witness testimony as sufficient proof that the appellant's parents, recorded under different surnames in property declarations, were the same individuals who had been forced to relocate during the specified historical period, thus establishing the appellant's status as a beneficiary.

Legislator headnote

AI generated

art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, art. 314 C. proc. civ, art. 312, art. 314 C. proc. civ; Recognition of restitution rights for descendants of ethnic persecution victims based on identity of names under Law No. 189/2000: 189/2000 for the period from October 29, 1944, to March 6, 1945, starting from February 1, 2006, thereby ruling in favor of the plaintiff. The case involved a contencioso-administrative action challenging a commission's refusal to grant restitution or compensation benefits under the legal framework for victims of ethnic persecution, with the core dispute centering on whether the appellant could prove her parentage from a specific ethnic minority group despite discrepancies in registered names versus those appearing in historical relocation records. The decisive legal basis was Article 1(lit. c) of Law No. 189/2000 and Article 61 of Government Ordinance No. 105/1999, where the court accepted witness testimony as sufficient proof that the appellant's parents, recorded under different surnames in property declarations, were the same individuals who had been forced to relocate during the specified historical period, thus establishing the appellant's status as a beneficiary.

Keywords

AI generated
compensation for ethnic persecution restitution of property rights of minorities victim rights proof of identity descendant

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 312, art. 314 C. proc. civ.

Procedural basis cited for admitting the appeal and modifying the lower court's sentence in the dispositive.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3233 din 29 noiembrie 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta J.P., în contradictoriu cu pârâta C.P.M.B., Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, având ca obiect anularea Hotărârii nr. 15704/40 din 26 ianuarie 2006 și obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Pentru a hotărî astfel, Instanța a reținut că hotărârea emisă de pârâtă este legală și temeinică față de împrejurarea că reclamanta nu a făcut dovada existenței unei legături de rudenie cu G.A.G. și nici a faptului că acesta ar fi aceeași persoană cu C.G. tatăl reclamantei.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, invocând prevederile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

Recurenta a arătat că a făcut dovada prin declarații ale martorilor că părinții săi C.G. și C.M. erau cunoscuți ca A.G. și A.M. și că aceștia au fost strămutați din Durostor în Dobrogea, în perioada reglementată de Legea nr. 189/2000.

Recursul este întemeiat.

Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestei ordonanțe, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre situațiile enumerate.

Din probele dosarului rezultă că recurenta - reclamantă s-a născut la data de 29 octombrie 1944 în comuna Beidaud, părinții săi fiind C.G. și C.M., care au făcut obiectul schimbului de populație urmare semnării Tratatului de la Craiova din anul 1940.

Este adevărat că în situația privind averea imobilă și declarațiunea depuse la dosar figurează numele locuitorului G.A. care, împreună cu soția G.M. și un copil, s-au refugiat din comuna Sachilar –Durostor în comuna Beidaud-Tulcea, însă, prin declarațiile martorilor M.D., L.D., S.P., reclamanta a făcut dovada, în condițiile art. 61 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, că părinții săi C.G. și C.M. au mai fost cunoscuți și sub numele G.A. și, respectiv, G.M.

Așa fiind, se constată că reclamanta care s-a născut în localitatea în care părinții săi au fost refugiați, are vocație de a fi beneficiară a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

Față de cele ce preced, în baza dispozițiilor art. 312, art. 314 C. proc. civ., recursul va fi admis și se va modifica sentința atacată în sensul admiterii acțiunii, cu consecința obligării intimatei - pârâte să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantei drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta J.P. împotriva sentinței civile nr. 3233 din 29 noiembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată și în fond admite acțiunea reclamantei J.P.

Anulează Hotărârea nr. 15704/40 din 26 ianuarie 2006 emisă de pârâtă pe care o obligă să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantei drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 pe perioada 29 octombrie 1944 – 6 martie 1945 cu începere de la 1 februarie 2006.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 aprilie 2007.