Judicial stamp payment obligation: procedural requirement for pre-hearing notification precludes annulment of action for non-payment
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal and quashed the appellate court’s decision, remanding the case to the original court for retrial, thereby ruling in favor of the plaintiff. The dispute arose from a civil action in administrative litigation where the plaintiff sought to annul a defendant's unjustified refusal to respond to a contest regarding the results of a university professorship competition; the first-instance court had dismissed the action without prejudice on the grounds that the plaintiff failed to pay the required judicial stamp tax. The Supreme Court determined that the lower court committed a procedural error by sanctioning the failure to pay the tax, as the plaintiff had not been duly summoned with a specific notice to regularize the payment before the hearing date. This violated Article 20(1) of Law No. 146/1997, which requires the court to inform the plaintiff of the obligation to pay the tax by the first hearing, and Article 3041 of the Code of Civil Procedure, establishing that the action could not be annulled based on an unnotified procedural deficiency.
Legislator headnote
AI generatedart. 3041 C. proc. civ, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997; Judicial stamp payment obligation: procedural requirement for pre-hearing notification precludes annulment of action for non-payment: Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 176 din 25 ianuarie 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a anulat, ca netimbrată, acțiunea prin care reclamantul C.I., în contradictoriu cu pârâtul M.E.C., solicita să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a-i răspunde în termenul legal la contestația privind rezultatul concursului de conferențiar, an academic 2004/ 2005 Catedra de Ingineria calculatoarelor și comunicațiilor - Facultatea de Automatică - Universitatea Craiova.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima Instanță a reținut că, deși a fost citat cu mențiune în acest sens, reclamantul nu și-a timbrat cererea de chemare în judecată.
Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamantul C.I., susținând, în esență, că în mod greșit Instanța de Fond i-a anulat acțiunea, ca netimbrată, fără a-l cita cu mențiunea achitării taxelor corespunzătoare.
Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.
Într-adevăr, prin încheierea din 23 noiembrie 2005, Instanța de Fond a dispus citarea reclamantului cu mențiunea depunerii la dosar a dovezii achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar. Această dispoziție a Instanței nu a fost, însă, îndeplinită, citarea reclamantului pentru termenul din 25 ianuarie 2006, când a fost soluționată pricina, făcându-se fără mențiunea timbrării, așa cum rezultă din cuprinsul dovezii de îndeplinire a procedurii de citare.
Or, conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, „Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, Instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată". În lipsa aducerii la cunoștința reclamantului a obligației de plată, potrivit prevederilor legale citate, neîndeplinirea acesteia nu poate fi, deci, sancționată cu anularea acțiunii, conform art. 20 alin. (3) din același act normativ, așa cum în mod greșit a procedat Instanța de Fond.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi admis iar sentința atacată va fi casată, cauza urmând a fi trimisă aceleiași Instanțe, spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGH
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul C.I. împotriva sentinței civile nr. 176 din 25 ianuarie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași Instanțe.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 aprilie 2007.