Annulment of military administrative orders: Inadmissibility for failure to complete mandatory pre-litigation procedure and lack of passive standing of non-issuing authorities
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appellant’s appeal, thereby upholding the Court of Appeal’s decision to reject the plaintiff’s claim as inadmissible. The dispute arose from the plaintiff’s challenge to two administrative orders issued in 1994 and 1997 by central public authorities (the Ministries of National Defense and Interior), for which the plaintiff sought annulment and payment of updated salaries. The Court determined that the action fell within the exclusive jurisdiction of the Court of Appeal under Law No. 554/2004 and was governed by the prior administrative law (Law No. 29/1990) applicable at the time the lawsuit was filed. The decisive legal basis for the dismissal was the plaintiff’s failure to exhaust the mandatory pre-litigation administrative procedure required by Article 5 of Law No. 29/1990, which constitutes a peremptory exception rendering the action inadmissible, and the lack of passive procedural capacity of the numerous other defendants who were not the issuing authorities of the contested acts.
Legislator headnote
AI generatedart. 3 pct. 1 C. proc. civ, art. 304 C. proc. civ, art. 3041 C. proc. civ, art. 27 din Legea nr. 554/2004, art. 5 din Legea nr. 29/1990, art. 1 din Legea nr. 29/1990; Annulment of military administrative orders: Inadmissibility for failure to complete mandatory pre-litigation procedure and lack of passive standing of non-issuing authorities: The dispute arose from the plaintiff’s challenge to two administrative orders issued in 1994 and 1997 by central public authorities (the Ministries of National Defense and Interior), for which the plaintiff sought annulment and payment of updated salaries. The Court determined that the action fell within the exclusive jurisdiction of the Court of Appeal under Law No. 554/2004 and was governed by the prior administrative law (Law No. 29/1990) applicable at the time the lawsuit was filed. The decisive legal basis for the dismissal was the plaintiff’s failure to exhaust the mandatory pre-litigation administrative procedure required by Article 5 of Law No. 29/1990, which constitutes a peremptory exception rendering the action inadmissible, and the lack of passive procedural capacity of the numerous other defendants who were not the issuing authorities of the contested acts.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited for dismissing the appeal as unfounded in the final dispositive order.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj la data de 24 august 2005, reclamantul S.L. a chemat în judecată Statul Român prin M.F.P., M.A.N., UM 01024 Timișoara prin M.A.N., UM 01185 Timișoara prin M.A.N., UM 02540 Craiova prin M.A.N., C.M.J.T. prin M.A.N., C.M.J.S. prin M.A.N., P.M.T., P.M.C., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare, M.A.I., C.P.P. prin M.A.I., G.P.P. prin M.A.I., I.G.P. prin M.A.I., Judecătoria Timișoara, Tribunalul Timiș, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, Judecătoria Zalău, Tribunalul Sălaj, Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă, Curtea de Apel București, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Înalta Curte de Casație și Justiție, M.J., C.S.M., A.P., Guvernul României, Parlamentul României - Senatul României – C.C.A., Parlamentul României - Senatul României – C.A.D.O., Parlamentul României - Camera Deputaților – C.C.A., Parlamentul României - Camera Deputaților – C.A.D.O., M.E., P.N.A., Televiziunea Română, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj - Napoca, M.I.E., A.P., solicitând Instanței să dispună anularea ordinului M.A.N. din 30 mai 1994, anularea ordinului M.A.I. 30 aprilie 1997, plata salariului reactualizat la zi pentru perioada 30 mai 1994 - 02 iulie 1997 de către M.A.N., plata salariului pentru perioada 30 aprilie 1997 și până la soluționarea litigiului de către M.A.I., anularea tuturor sentințelor și deciziilor civile din litigiile avute anterior cu cele două ministere, avansarea la excepțional și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 100000 RON.
Prin încheierea nr. 1363 din 21 octombrie 2005, Tribunalul Sălaj, secția civilă, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, reținând că se solicită anularea unor acte emise de autorități publice centrale, astfel că sunt incidente normele de competență prevăzute de art. 3 pct. 1 C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004.
Prin sentința civilă nr. 8 din 11 ianuarie 2006, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de reclamantul S.L., în contradictoriu cu pârâții M.A.N. și M.A.I., reținând, în esență, că reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile, obligatorie de urmat potrivit art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Prin aceeași sentință civilă, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a celorlalți pârâți, reținând, în esență, că raportul juridic asupra căruia Instanța este chemată să se pronunțe s-a născut între reclamant și pârâții M.A.N. și M.A.I.
Împotriva sentinței civile nr. 8 din 11 ianuarie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul S.L., fără a-și încadra criticile în vreuna din ipotezele reglementate de art. 304 C. proc. civ.
Prin motivele de recurs și precizările depuse ulterior la dosarul cauzei, recurentul - reclamant critică sentința atacată pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând necompetența materială a Curții de Apel Cluj și reiterând aspectele prezentate prin acțiune referitoare la istoricul evenimentelor și la fondul actelor contestate.
Prin întâmpinările depuse la dosar, intimații - pârâți S.R.T., S.R., C.D. și A.P. solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile atacate.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate de recurentul - reclamant S.L., în raport cu prevederile art. 304 și art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Prin acțiunea introductivă și conform înscrisurilor depuse la dosar, atât în fața Instanței de Fond cât și a Instanței de Recurs, reclamantul S.L. solicită, în principal, anularea ordinului M.A.N. din 30 mai 1994 și a ordinului m.a.i. din 30 aprilie 1997, iar, în subsidiar, plata la zi și reactualizată a drepturilor bănești cuvenite și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Rezultă în mod evident faptul că obiectul acțiunii îl constituie anularea a două acte administrative emise de două autorități publice centrale, ceea ce, potrivit art. 10 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004 atrage competența Curții de Apel, astfel că este neîntemeiat motivul de recurs referitor la necompetența Instanței de Fond.
Conform art. 27 din Legea nr. 554/2004, întrucât acțiunea a fost introdusă la data de 24 august 2005, se judecă potrivit legii aplicabile în momentul sesizării Instanței, și anume Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Potrivit art. 5 din Legea nr. 29/1990, „înainte de a cere tribunalului anularea actului sau obligarea la eliberarea lui, cel care se consideră vătămat se va adresa pentru apărarea dreptului său, în termen de 30 de zile de la data când i s-a comunicat actul administrativ sau la expirarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (2), autorității emitente, care este obligată să rezolve reclamația în termen de 30 de zile de la aceasta".
În practica judecătorească s-a reținut în mod constant că neîndeplinirea procedurii prealabile administrative este o excepție peremptorie, care atrage respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Astfel, în raport cu probele administrate, întemeiat a reținut Curtea de Apel că reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă, întrucât nu s-a adresat autorităților publice emitente ale actelor administrative contestate în termenul prevăzut de art. 5 din Legea nr. 29/1990.
Înalta Curte constată că, temeinic și legal, Curtea de Apel a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților - pârâți Statul Român prin M.F.P. (în prezent M.E.F.), U.M. 01024 Timișoara, U.M. 01185 Timișoara, U.M. 02540 Craiova, C.M.J.T., C.M.J.S., P.M.T., P.M.C., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - secția Parchetelor Militare, G.P.P., I.G.P., Judecătoria Timișoara, Tribunalul Timiș, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, Judecătoria Zalău, Tribunalul Sălaj, Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă, Curtea de Apel București, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Înalta Curte de Casație și Justiție, M.J., C.S.M., A.P., Guvernul României, Parlamentul României - Senatul României - C.C.A., Parlamentul României - Senatul României - C.A.D.O., Parlamentul României - Camera Deputaților - C.C.A., Parlamentul României - Camera Deputaților - C.A.D.O., M.E., P.N.A., Televiziunea Română, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, M.I.E. și A.P.
Așa cum rezultă din prevederile art. 1 din Legea nr. 29/1990, are calitate procesuală pasivă autoritatea publică emitentă a actului administrativ ori care a refuzat în mod nejustificat să soluționeze o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege.
Față de specificul contenciosului administrativ în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a autorității administrative chemate în judecată, întrucât în cauză se solicită anularea unor acte administrative emise de M.A.N. și M.A.I. (în prezent M.I.R.A.), în mod corect Instanța de Fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților - pârâți susmenționați.
Față de cele arătate, constatând că sentința civilă atacată este legală și temeinică, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza întâi C. proc. civ. va respinge recursul declarat de reclamantul S.L.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.L. împotriva sentinței civile nr. 8 din 11 ianuarie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 aprilie 2007.