Challenge to administrative correspondence lacking individual administrative act character under Law No. 554/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 181 din 19 septembrie 2006, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității acțiunii justificat de faptul că adresele a căror anulare se solicită reprezintă o corespondență administrativă care nu poate fi cenzurată pe calea contenciosului administrativ și excepția privind lipsa de interes a reclamantului, în condițiile în care reclamantul nu a dovedit existenta unui interes atunci când a promovat acțiunea.

A respins acțiunea completată și formulată de reclamantul C.J.P., prin care acesta a chemat în judecată A.N.F.P.B. solicitând anularea adreselor din 17 noiembrie 2005, din 11 ianuarie 2006 și din 12 aprilie 2005 emise de A.N.F.P.B., motivând că a fost vătămat într-un interes legitim prin adresele mai sus menționate, întrucât s-a afirmat că avizul A.N.F.P.B. prevăzut de art. 80 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 are caracter conform și prealabil emiterii actului administrativ de promovare și nu produce efecte pentru trecut, sub sancțiunea nulității.

Pentru a hotărî astfel a reținut următoarele:

Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă Instanța a constatat că adresele menționate prin acțiune nu produc prin ele însele efecte juridice ci exprimă un punct de vedere al A.N.F.P.B. în legătură cu interpretarea dispozițiilor art. 80 din Legea nr. 188/1999 „neconstituind o probă determinantă" în soluționarea litigiului cu petenta C.M., cum se pretinde prin acțiune.

Cu privire la lipsa de interes a reclamantului se constată, de asemenea că este nefondată, întrucât reclamantul a justificat un interes în promovarea acțiunii ca urmare a faptului că măsura dispusă de Tribunalul Prahova prin sentința civilă nr. 207 din 12 septembrie 2005 de admitere a acțiunii reclamantei C.M. și de anularea dispoziției Prahova, cu consecințele reintegrării în funcția deținută și cu plata drepturilor salariale începând cu 8 martie 2005 și până la reintegrarea efectivă a reclamantei, se susține a fi avută la bază adresa din 2005, depusă în Instanța de Recurs.

Pe fondul cauzei, Instanța a reținut că, din cuprinsul considerentelor sentinței mai sus enunțate, devenită irevocabilă ca urmare a respingerii recursului declarat de C.J.P. prin Decizia nr. 3/2006 a Curții de Apel Ploiești, rezultă că Instanța de judecată a cenzurat măsura reducerii postului petentei C.M. prin prisma prevederilor legale incidente în speță, respectiv Legea nr. 188/1999 republicată făcând referire la adresa din 12 aprilie 2005 emisă de A.N.F.P.B. în mod tangențial, și nicidecum Instanța nu și-a întemeiat soluția exclusiv pe conținutul acestei adrese, pentru a considera că produce efecte juridice contrare dispozițiilor legale.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs C.J.P., criticând-o ca nelegală și netemeinică întrucât aceeași Instanță de Fond a respins excepțiile privind inadmisibilitatea acțiunii și lipsa de interes, pe fond a respins acțiunea, însă în mod greșit, pentru că adresele atacate administrativ produc prin ele însele efecte juridice.

Se apreciază că în mod cert recurentul are interes legitim și un drept vătămat astfel încât era îndreptățit la admiterea acestei cereri.

De asemenea se precizează în recurs că hotărârea a fost dată cu o greșită aplicare a Legii nr. 188/1999 utilizarea în justiție a adreselor în litigiu fiind o probă foarte importantă, iar avizul A.N.F.P.B. are doar caracter consultativ.

Recursul este nefondat și va fi respins.

Examinând actele și lucrările dosarului în raport de dispozițiile art. 3041 C. proc. civ. Înalta Curte de Casație și Justiție reține în fapt următoarele:

Referitor la excepțiile invocate de A.N.F.P.B., corect prima Instanță le-a respins, pentru că fără putință de tăgadă recurentul cu probele administrate a justificat interesul în promovarea acțiunii, ca urmare a măsurii dispuse de Tribunalul Prahova prin sentința civilă nr. 207/2005.

Referitor la inadmisibilitatea acțiunii, corect a fost respinsă și această excepție, întrucât Instanța de judecată în baza probele administrate și conform dispozițiilor legale, trebuie să verifice pe fond dacă actele deduse judecății au sau nu caracter administrativ.

Față de fondul pricinii, rezultă din actele și lucrările dosarului, că în speță acțiunea formulată nu are temei legal, adresele în litigiu neavând caracterul unui act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, ci fiind doar o corespondență administrativă.

Astfel în înțelesul legii contenciosului administrativ actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării sau a organizării executării legii.

În speță actele deduse judecății nu produc efecte juridice, ci exprimă un punct de vedere al A.N.F.P.B. în legătură cu interpretarea art. 80 din Legea nr. 188/1999.

În dosarul Tribunalului Prahova nr. 680/2005 controlul judiciar a vizat acte administrative, respectiv două dispoziții emise de D.A.S.P.C., iar contestatoarea a depus acolo ca probe și adresele contestate.

Prin urmare corect prima Instanță a respins acțiunea pe fond întrucât fără posibilitate de tăgadă adresele contestate nu sunt acte administrative în înțelesul Legii nr. 554/2004.

Față de aceste considerente Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C.J.P. conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul C.J.P. împotriva sentinței civile nr. 181 din 19 septembrie 2006 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 aprilie 2007.