Timeliness of challenge to denial of reparations for regime persecution
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s judgment that rejected the administrative lawsuit as time-barred. The dispute concerned a claimant’s request to annul a decision issued by a county pension house, which had denied her the status of a beneficiary under legislation granting rights to persons persecuted by the regime between 1940 and 1945. The core issue was procedural timeliness; the lower court found the action was filed late, and the Supreme Court affirmed this finding. The decisive legal basis established that administrative actions must be filed within a one-year deadline from the issuance of the challenged act under the applicable administrative litigation laws, and since the complaint was registered more than two years after the decision was issued, the strict statute of limitations barred the claim regardless of when the plaintiff claimed to have received notice.
Legislator headnote
AI generatedart. 3041 C. proc. civ, art. 5 alin. (5) din Legea nr. 29/1990; Timeliness of challenge to denial of reparations for regime persecution: Examinând cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea va respinge recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, ca urmare a declinării competenței de către Tribunalul Cluj, prin încheierea civilă nr. 1518 din 22 septembrie 2006, reclamanta R.F. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P.C., anularea Deciziei nr. 9129 din 29 octombrie 2003 emisă de pârâtă în temeiul Legii nr. 189/2000, susținând că are calitatea de beneficiar al acestui act normativ.
Prin sentința civilă nr. 541 din 7 decembrie 2006, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea, ca tardiv introdusă, reținând că aceasta a fost formulată cu depășirea termenului legal prevăzut de art. 7 alin. (4) din O.G. nr. 105/1999.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, susținând că actul contestat nu i-a fost comunicat și că a luat cunoștință de acesta cu o lună înainte de introducerea contestației.
Examinând cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea va respinge recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit prevederilor art. 7 alin. (4) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, împotriva hotărârii comisiei care funcționează în cadrul caselor județene de pensii și a municipiului București persoana interesată poate face contestație la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, potrivit Legii contenciosului administrativ.
În conformitate cu dispozițiile Legii contenciosului administrativ, atât ale celei în vigoare la data emiterii Hotărârii atacate, art. 5 alin. (5) din Legea nr. 29/1990, cât și ale celei în vigoare la data introducerii acțiunii, art. 11 alin. (2) și alin. (5) din Legea nr. 554/2004, acțiunea în contencios administrativ nu poate fi introdusă mai târziu de un an de la data comunicării, respectiv a emiterii actului a cărui anulare se cere, acest termen fiind de decădere.
Cum contestația a fost înregistrată la data de 21 iulie 2006, sub imperiul Legii nr. 554/2004, la peste 2 ani de la data emiterii actului administrativ a cărui anulare se solicită, în mod corect a reținut Instanța de Fond tardivitatea introducerii acțiunii și a dispus respingerea acesteia ca atare.
Pentru considerentele arătate, soluția Instanței de Fond fiind temeinică și legală, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta R.F. împotriva sentinței civile nr. 541 din 7 decembrie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 martie 2007.