Route operator fails to overturn county license denial; appeal ruled unfounded.

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca urmare a declinării competenței de judecată de către Tribunalul Călărași, prin sentința civilă nr. 539 din 16 septembrie 2005, reclamanta SC A.T.C. SRL Călărași, în contradictoriu cu pârâtele A.R.R. și A.R.R. – A.C., a solicitat obligarea acestora sa-i recunoască calitatea de operator de transport rutier care a îndeplinit condițiile de participare la licitația electronică organizată la data de 03 iunie 2005, să-i elibereze licență de execuție pe traseul Călărași - Ștefan cel Mare și să anuleze măsura atribuirii acestui traseu către SC T. SRL, alt participant la licitație; reclamanta a solicitat, de asemenea, obligarea pârâtelor, în solidar, la repararea pagubei cauzată prin neeliberarea licenței de execuție aferentă traseului Călărași - Ștefan cel Mare, evaluată la 300 RON pentru fiecare zi, începând cu 01 iulie 2005 și până la repararea ei integrală, la suportarea daunelor morale în cuantum de 30.000 RON, precum și suspendarea măsurii de atribuire a traseului Călărași - Ștefan cel Mare, altui operator de transport, până la soluționarea cauzei.

În motivarea acțiunii, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, reclamanta a arătat că a participat la licitația electronică de atribuire a traseului Călărași - Ștefan cel Mare, iar pârâta refuză nejustificat să-i elibereze licența de execuție pentru traseul respectiv, pentru motivul că este operator de transport subvenționat, invocând dispozițiile art. 70 din Ordinul M.L.P.T.L. nr. 1842/2001.

Pârâta A.R.R., prin întâmpinare, a invocat excepțiile lipsei capacității procesuale pasive și a lipsei calității procesuale pasive a A.R.R. – A.C., pe fond solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Pârâta a solicitat, de asemenea, introducerea în cauză a I.G.C.T.I. și a D.G.T.R., din cadrul M.T.C.T.

La termenul de judecată din 01 februarie 2006, Instanța de Fond a admis cererea de introducere în cauză a I.G.C.T.I., respingând-o în privința D.G.T.R.

Pârâtul I.G.C.T.I. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale.

Prin sentința civilă nr. 1073 din 17 mai 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins atât excepțiile lipsei capacității procesuale și a lipsei calității procesuale pasive, invocate de pârâții A.R.R. – A.C. și I.G.C.T.I., cât și acțiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiate.

Pentru a pronunța această soluție, Instanța de Fond a reținut, în ceea ce privește excepțiile invocate de pârâți, că aceștia au atât capacitate cât și calitate procesuală, întrucât fiecare dintre instituțiile pârâte au atribuții distincte în activitatea de autorizare a transporturilor rutiere și a activităților conexe, astfel cum aceasta este reglementată de Normele metodologice - anexă la Ordinul M.L.P.T.L. nr. 1842/2001, art. 41, respectiv de Legea nr. 510/2004 privind reorganizarea I.G.C.T.I.,art. 12 pct. 17.

Cu privire la fondul cauzei, Instanța de judecată a reținut, în esență, că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 70 din Norma metodologică, aprobată prin Ordinul M.L.P.T.L. nr. 1842/2001, potrivit cărora „Operatorii de transport rutier public care efectuează transporturi urbane subvenționate au acces numai la licențele de execuție pentru traseu pentru transport rutier de persoane prin servicii regulate în trafic județean, rămase nesolicitate, și numai după efectuarea în totalitate a programului de transport urban, confirmată de autoritățile locale, dacă pentru aceste curse există evidență contabilă separată". Or, apreciază Instanța de judecată, reclamanta nu a îndeplinit condițiile prevăzute de textul legal. Cu privire la capetele de cerere subsecvente, privind repararea pagubei cauzată prin neeliberarea licenței de execuție, obligarea la daune morale și suspendarea măsurii de atribuire a traseului în discuție altei societăți comerciale, Instanța de Fond a reținut că acestea sunt neîntemeiate, întrucât nu pot fi apreciate decât în raport cu o acțiune în contencios administrativ întemeiată, situație în care nu ne aflăm în speță.

Împotriva soluției pronunțate de Instanța de Fond, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamanta, invocând prevederile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C. proc. civ.

În motivarea recursului, se arată, în esență, că hotărârea Instanței de Fond este dată cu aplicarea greșită a prevederilor art. 70 din Ordinul M.L.P.T.L. nr. 1842/2001, ce vizează operatorii de transport rutier care efectuează mai multe transporturi urbane subvenționate; or, recurenta operează diverse tipuri de transport rutier, dintre care numai unul singur este subvenționat.

De asemenea, arată recurenta, Instanța de Fond nu a cercetat și nu s-a pronunțat asupra capetelor de cerere referitoare la repararea daunelor pricinuite prin neeliberarea licenței de execuție și la acordarea daunelor morale pricinuite prin știrbirea imaginii societății.

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Potrivit prevederilor art. 70 din Norma metodologică de autorizare și efectuare a transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora, aprobată prin Ordinul M.L.P.T.L. nr. 1842/2001, „Operatorii de transport rutier public care efectuează transporturi urbane subvenționate au acces numai la licențele de execuție pentru traseu pentru transport rutier de persoane prin servicii regulate în trafic județean, rămase nesolicitate, și numai după efectuarea în totalitate a programului de transport urban, confirmată de autoritățile locale, dacă pentru aceste curse există evidență contabilă separată".

Rezultă, din dispozițiile normative citate, că accesul la licențele de execuție pentru traseu pentru transport rutier de persoane prin servicii regulate în trafic județean, pentru operatorii de transport rutier public care efectuează transporturi urbane subvenționate, din categoria cărora face parte și societatea recurentă, este condiționat, printre altele, de împrejurarea ca licențele respective să fi rămas nesolicitate de alte categorii de operatori de transport.

Cum între tipurile de transport rutier operate de către recurenta față de reclamantă se regăsește și unul urban subvenționat, iar legea nu distinge cu privire la numărul transporturilor de acest tip, pe de o parte, și traseul în discuție nu îndeplinea condiția de a fi rămas nesolicitat, pe de altă parte, în mod corect a reținut Instanța de Fond că cererea reclamantei nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, refuzul autorității pârâte de a soluționa favorabil această cerere fiind justificat.

Nici critica formulată de recurentă în sensul că Instanța de Fond nu a cercetat și nu s-a pronunțat asupra capetelor de cerere referitoare la repararea daunelor cauzate prin neeliberarea licenței de execuție și la acordarea daunelor morale pricinuite prin știrbirea imaginii societății nu este întemeiată, întrucât, așa cum rezultă din considerentele hotărârii atacate, Instanța de Fond a reținut, cu privire la aceste aspecte ale acțiunii, calificate în mod corect ca fiind subsecvente capătului de cerere principal, în raport de care sunt analizate, că sunt, de asemenea, neîntemeiate, iar prin dispozitivul hotărârii a fost respinsă acțiunea în întregul ei, astfel cum a fost formulată de reclamantă, avându-se, deci, în vedere toate capetele de cerere.

Pentru considerentele arătate, soluția Instanței de Fond fiind temeinică și legală, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGH

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC A.T.C. SRL Călărași împotriva sentinței civile nr. 1073 din 17 mai 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 ianuarie 2007.