Res judicata bar on successive actions challenging administrative denial of political repression compensation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, upholding the appellate court's decision that rejected the claimant's action, thereby confirming that the earlier rejection of his initial challenge stands as the final resolution. The case involved a civil and administrative dispute where a former forced laborer sought the annulment of an administrative decision denying him specific rights under the compensation law for victims of political repression; he had previously litigated the same issue in 2003, where the courts rejected his claim and the appeal against that rejection was also dismissed. The High Court affirmed the lower instances' application of the res judicata defense (authority of the thing adjudged), finding that the new action constituted a double action because it shared the same parties, subject matter, and legal cause as the previously adjudicated dispute, in accordance with the Civil Procedure Code and Civil Code provisions regarding the identity of elements required to preclude relitigation.
Legislator headnote
AI generatedart. 166 C. proc. civ, art. 1201 C. civ; Res judicata bar on successive actions challenging administrative denial of political repression compensation: În conformitate cu prevederile legale este lucru judecat atunci când o a doua cerere are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate, excepția în acest sens putându-se ridica, în conformitate cu dispozițiile art. 166 C. proc. civ., de părți și de judecător.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, reclamantul D.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P.H., anularea Hotărârii nr. 1940/1589 din 14 februarie 2003 și emiterea unei noi hotărâri de acordare a drepturilor conferite de Lege nr. 309/2002.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a fost încorporat la 19 aprilie 1953 de C.M.P. și dus la detașamentul de muncă din Bistrița Năsăud, unde a efectuat lucrări de construcții la diferite obiective.
Prin sentința civilă nr. 116/2006 din 30 iunie 2006 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, Instanța a admis excepția autorității de lucru judecat invocată din oficiu, respingând în consecință contestația formulată.
Pentru a pronunța această hotărâre Instanța a reținut, în esență, că reclamantul contestă prin acțiune, Hotărârea nr. 1940/1589 din 14 februarie 2003 a C.J.P.H., iar Instanța a soluționat irevocabil, prin respingerea recursului, contestația formulată de reclamant, având același obiect și părți, prin sentința civilă nr. 122/2003.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs D.G., susținând că, în opinia sa, îndeplinește condițiile prevăzute de lege, fiind astfel îndrituit să beneficieze de măsurile în speță.
Înalta Curte de Casație si Justiție, analizând motivele invocate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, constatată nefondat recursul declarat pentru considerentele ce urmează:
După cum în mod corect a reținut și prima Instanță, prin sentința civilă nr. 122/2003 din 9 aprilie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, Instanța a respins acțiunea formulată de D.G. privind anularea Hotărârii nr. 1940/1589 din 14 februarie 2003 a C.J.P.H., iar prin Decizia nr. 4399 din 2 decembrie 2003, recursul promovat împotriva acestei sentințe a fost respins.
În conformitate cu prevederile legale este lucru judecat atunci când o a doua cerere are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate, excepția în acest sens putându-se ridica, în conformitate cu dispozițiile art. 166 C. proc. civ., de părți și de judecător.
În atare condiții, se constată existența triplei identități de elemente prevăzută de art. 1201 C. civ., respectiv părți, obiect și cauză, astfel încât în mod corect prima Instanță a invocat, respectiv admis excepția autorității de lucru judecat, respingând în consecință acțiunea formulată.
Pentru considerentele arătate, se constată că Instanța a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, iar recursul fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de D.G. împotriva sentinței civile nr. 116/2006 din 30 iunie 2006 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2007.