Maintenance of preventive detention for qualified homicide: persistence of social danger and existing 15-year conviction
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal, upholding the Court of Appeal's decision to maintain pre-trial detention, and ordered the defendant to pay 140 lei in judicial costs. The dispute concerned the lawfulness and necessity of continued preventive detention, with the defendant arguing that the lower court's decision was unfounded; however, the appellate court had verified that the grounds for detention persisted given the defendant's accusation of qualified homicide and the existing conviction of 15 years imprisonment. The Supreme Court found the appeal unfounded based on Articles 160b(1) and (3) of the Code of Criminal Procedure, determining that the nature of the crime, the circumstances of its commission, and the concrete social danger posed to public order and confidence in the justice system justified the continued deprivation of liberty pursuant to Article 38515(1)(1)(b) of the Code of Criminal Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 3002 C. proc. pen, art. 3856 alin. (3) C. proc. pen, art. 160b alin. (1) C. proc. pen, art. 160b alin. (3) C. proc. pen, art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Maintenance of preventive detention for qualified homicide: persistence of social danger and existing 15-year conviction: Potrivit art. 160b alin. (1) C. proc. pen., instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 14 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția l penală, în dosarul nr. 1094/3/2007, s-a dispus, între altele, menținerea stării de arest a inculpatului I.M.I. în temeiul art. 3002 C. proc. pen., combinat cu art. 160b alin. (1) și(3) C. proc. pen.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a reținut că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpat subzistă în continuare, impunând privarea de libertate a acestuia.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul I.M.I., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând casarea acesteia și punerea sa în libertate.
Înalta Curte, examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, potrivit art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare.
Potrivit art. 160b alin. (1) C. proc. pen., instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Totodată, conform art. 160b alin. (3) C. proc. pen., „când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive”.
În cauză, așa cum rezultă din încheierea atacată, instanța de apel a procedat la efectuarea verififcărilor impuse de legea procesual penală și a constatat că temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, impunând în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Înalta Curte apreciază, în raport de modul de concepere a activității infracționale, de împrejurările comiterii faptelor și de consecințele acesteia, inculpatul fiind acuzat de săvârșirea unei infracțiuni de omor calificat, că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție.
Pe de altă parte, în cauză deja a fost pronunțată o hotărâre de condamnare la pedeapsa de 15 ani închisoare.
Toate aceste aspecte justifică dispoziția instanței de apel, în sensul menținerii arestării preventive, astfel că Înalta Curte, conform art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., se va dispune obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.M.I. împotriva încheierii de ședință din 14 decembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția l penală, în dosarul nr. 1094/3/2007.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 140 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 ianuarie 2008.