EU return sufficient for restricting free circulation under Directive 2004/38/EC
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the lower courts’ decisions that rejected the request to restrict the respondent’s right to free circulation in EU member states for up to three years. The dispute arose after the respondent, a Romanian citizen, was returned from the United Kingdom under a readmission agreement, prompting the General Passport Directorate to seek a judicial restriction on his movement based on Article 38(a) of Law No. 248/2005. The court held that the Directorate failed to meet its burden of proof under civil law and EU standards, determining that the mere fact of readmission by a foreign authority does not constitute sufficient grounds for restriction. The decisive legal basis was Article 27 of Directive 2004/38/EC, which requires that any restriction on the freedom of movement of EU citizens be founded solely on the individual’s specific conduct, constituting a real, present, and sufficiently serious threat to public policy, public security, or public health, rather than on the procedural act of return itself.
Legislator headnote
AI generatedart. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005, art. 25 din Constituția, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 1169 C. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; EU return sufficient for restricting free circulation under Directive 2004/38/EC: Dezvoltând în fapt recursul, Direcția Generală de Pașapoarte a susținut că autoritățile române nu au competența de a cerceta și a se pronunța asupra legalității și temeiniciei actului de returnare săvârșit de autoritățile străine, ci numai de a lua act de această măsură, care constituie condiție suficientă pentru a se dispune restrângerea exercitării dreptului la libera circulație, așa cum este reglementată prin art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005, act normativ aflat în concordanță cu dispozițiile art. 25 din Constituția României.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Direcția Generală de Pașapoarte a cerut la data de 27 februarie 2007 restrângerea exercitării pe timp de până la trei ani de către O.C. a dreptului său la libera circulație în statele membre ale Uniunii Europene, cu motivarea că pârâtul a fost returnat din Anglia la data de 20 decembrie 2006 în baza acordului de readmisie încheiat de România cu această țară.
Instanța sesizată, Tribunalul Maramureș, secția civilă, a pronunțat sentința civilă nr. 244 din 2 martie 2007, prin care a respins ca nefondată cererea de mai sus.
Apelul declarat de către Direcția Generală de Pașapoarte a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 155/A din 26 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.
În esență, instanțele au reținut că Direcția Generală de Pașapoarte nu a făcut dovada că pârâtul a săvârșit una din faptele care justifică limitarea dreptului, anume încălcarea ordinii publice, securității publice sau sănătății publice ale statului din care a fost returnat.
Direcția Generală de Pașapoarte a declarat recurs solicitând casarea hotărârilor și pe fond admiterea cererii sale.
Dezvoltând în fapt recursul, Direcția Generală de Pașapoarte a susținut că autoritățile române nu au competența de a cerceta și a se pronunța asupra legalității și temeiniciei actului de returnare săvârșit de autoritățile străine, ci numai de a lua act de această măsură, care constituie condiție suficientă pentru a se dispune restrângerea exercitării dreptului la libera circulație, așa cum este reglementată prin art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005, act normativ aflat în concordanță cu dispozițiile art. 25 din Constituția României.
Recursul astfel motivat corespunde cazului de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și nu este fondat.
Ulterior datei de 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, măsura restrângerii temporare a exercitării dreptului unui cetățean român la libera circulație în statele membre ale Uniunii Europene poate fi dispusă în baza legislației naționale care o reglementează (art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005) numai în concordanță deplină cu legislația comunitară.
Or, potrivit art. 27 alin. (1) și (2) din Directiva nr. 2004/38/CE din 29 aprilie 2004 a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene, statele membre pot restrânge libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor lor de familie, indiferent de cetățenie, pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică, iar măsura restrângerii nu poate fi întemeiată decât pe conduita persoanei în cauză, care trebuie să constituie o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății.
Așadar, contrar susținerilor recurentei, simpla returnare a cetățeanului român dintr-un stat membru al Uniunii Europene, nu constituie temei suficient pentru luarea măsurii prevăzută de art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005.
Dimpotrivă, recurenta avea obligația rezultată din prevederile art. 1169 C. civ. și din prevederile mai sus arătatei norme comunitare de a face dovada că măsura cerută este consecința unei fapte care o justifică și care a fost săvârșită de pârât.
În consecință, recursul va fi respins potrivit dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte împotriva deciziei nr. 155/A/2007 din 26 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 septembrie 2007.