Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1765/2007 AI generated

Annulment of lawsuit for non-payment of judicial stamp duty; exception for illness insufficient to excuse fee payment obligation.

Case Number Decizia nr. 1765/2007
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, upholding the first-instance decision that annulled the lawsuit for failure to pay the required stamp duty. The plaintiff, who had initiated an administrative action against a public authority head and individual officials to enforce a prior civil judgment, compel the release of an internal audit report, impose penalties for non-compliance, and annul a ministerial order, argued that illness prevented him from paying the tax. The court rejected this defense, noting that the plaintiff was legally cited with specific stamp duty amounts (39 lei and 0.3 lei) and had personally appeared at the hearing without filing a valid postponement request, as illness does not exempt a party from the mandatory payment of judicial fees. The decisive legal basis was the requirement of proper stamping of the action and Article 3041 of the Civil Procedure Code, which governs the grounds for appeal and the procedural consequences of non-compliance with filing formalities.

Legislator headnote

AI generated

art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, art. 3041 C. proc. civ; Annulment of lawsuit for non-payment of judicial stamp duty; exception for illness insufficient to excuse fee payment obligation: Verificând cauza, având în vedere motivarea recursului și dispozițiile art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.

Keywords

AI generated
payment of stamp duty action for annulment legal fees obligation to pay civil judgment grounds for cassation

Cited Legislation

AI generated
art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004
Reclamantul a mai solicitat ca instanța să aplice conducătorului autorității publice, conform art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, o amendă de 20 % din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, întrucât nu a respectat termenul stabilit de instanță pentru eliberarea înscrisului solicitat.
art. 3041 C. proc. civ
Verificând cauza, având în vedere motivarea recursului și dispozițiile art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 11 ianuarie 2006, reclamantul F.P. a chemat în judecată pe pârâții M.F.P., V.G.S., P.I., N.I., S.M., M.G. și L.G. solicitând obligarea M.F.P. să respecte sentința civilă nr. 170 din 23 mai 2005, irevocabilă, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara și să elibereze raportul D.G.C.A.I., privind concluziile analizei modului de realizare a măsurilor aprobate de conducerea ministerului în legătură cu sesizarea referitoare la activitatea lui L.G., director la A.F.P.L., avut în vedere de către ministru la emiterea O.M.F.P. nr. 452/2002, solicitat de reclamant în cererea înregistrată sub nr. 211227 din 7 februarie 2005.

Reclamantul a mai solicitat ca instanța să aplice conducătorului autorității publice, conform art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, o amendă de 20 % din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, întrucât nu a respectat termenul stabilit de instanță pentru eliberarea înscrisului solicitat. Reclamantul a mai solicitat obligarea persoanelor fizice la plata daunelor materiale și morale de 100.000 euro fiecare, pentru nerespectarea sentinței civile nr. 170 din 23 mai 2005 a Curții de Apel Timișoara, precum și sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece pârâții ar fi vinovați de neexecutarea unei hotărâri judecătorești. De asemenea, reclamantul a solicitat anularea O.M.F.P. nr. 1492 din 7 august 2001, ca nelegal.

Prin sentința civilă nr. 185/2006 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, acțiunea a fost anulată ca netimbrată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul arătând în esență, că nu a putut timbra acțiunea și nu s-a putut prezenta la instanță deoarece a fost bolnav, netransportabil, conform actelor medicale depuse la dosar.

Verificând cauza, având în vedere motivarea recursului și dispozițiile art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.

Reclamantul a fost legal citat cu mențiunea de a timbra acțiunea cu taxă judiciară de timbru de 39 lei și timbru judiciar de 0,3 lei, pentru termenul din data de 8 mai 2006, când s-a prezentat personal la instanță și a luat termenul în cunoștință pentru data de 29 mai 2006, dată la care acțiunea a fost anulată în mod legal, întrucât reclamantul nu a îndeplinit obligația de timbrare a acțiunii.

La aceste termene recurentul nu a formulat cereri de amânare ca fiind bolnav, situație care nu l-ar fi scutit de plata taxei de timbru, deoarece starea de boală nu este de natură să-l împiedice să expedieze taxa de timbru.

Față de cele mai sus reținute, se constată că susținerile recurentului nu sunt întemeiate, iar recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul F.P.N., împotriva sentinței civile nr. 185 din 29 mai 2006 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2007.