Eligibility for statutory benefits based on military service affiliation with D.G.S.M. labor detachments versus regular Armed Forces units
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court admitted the appeal, quashed the lower court's judgment, and dismissed the plaintiff's action, thereby ruling in favor of the pension authority. The dispute centered on a challenge to an administrative decision denying the plaintiff entitlements under Law No. 309/2002, based on his claim that his military service performed between 1953 and 1955 at a specific construction unit was executed within labor detachments of the General Directorate of State Military Construction (D.G.S.M.). Although the Court of Appeal had initially granted the claim citing equity due to the treatment of a similarly situated decedent, the Supreme Court held that the action was unfounded. The decisive legal basis was the cumulative requirement under Article 1 and Article 6 of Law No. 309/2002, which mandates that beneficiaries must have served in D.G.S.M. labor detachments; documentary evidence proved the plaintiff served in a regular Armed Forces unit not affiliated with D.G.S.M., failing to meet the statutory conditions for compensation.
Legislator headnote
AI generatedart. 11 din Legea nr. 309/2002, art. 1 din Legea nr. 309/2002; Eligibility for statutory benefits based on military service affiliation with D.G.S.M. labor detachments versus regular Armed Forces units: Recurenta a susținut în esență că în mod greșit prima instanță a admis cererea întrucât reclamantul a efectuat stagiul militar într-o unitate militară aparținând Forțelor armate, iar nu într-un detașament de muncă aparținând D.G.S.M., pentru a fi incidente dispozițiile art. 11 din Legea nr. 309/2002.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 16 august 2006, reclamantul P.G. a chemat în judecată C.J.P.M. solicitând anularea Hotărârii nr. R 7612 din 20 iulie 2006 emisă de aceasta și încadrarea reclamantului în prevederile Legii nr. 309/2002 având în vedere faptul că a efectuat stagiul militar în calitate de constructor în localitățile Orăștie, București, Chitila Rudeni, Constanța în cadrul D.G.S.M., în perioada 19 ianuarie 1953 – 17 decembrie 1955.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată susținând că reclamantul nu a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul D.G.S.M.
Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 465 din 2 noiembrie 2006 a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul P.G.
A dispus anularea Hotărârii nr. R 7612 din 20 iulie 2006 emisă de pârâtă.
A obligat pârâta să recunoască reclamantului drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002 pentru perioada 19 ianuarie 1953 – 17 decembrie 1961 începând cu data de 1 aprilie 2006.
Pentru a hotărî astfel această instanță a reținut următoarele:
Reclamantul a efectuat stagiul militar în perioada 19 ianuarie 1953 – 17 decembrie 1955 în cadrul U.M.
La aceeași instanță și în aceeași perioadă a efectuat stagiul militar și defunctul S.I., soției supraviețuitoare a acestuia fiindu-i acordate drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002 de către C.J.P.M. prin Hotărârea nr. 2750 din 2 august 2004.
Așa fiind pentru motive de echitate s-a apreciat că urmează a-i fi acordate drepturile și reclamantului P.G. recunoscându-se perioada 19 ianuarie 1953 – 17 decembrie 1955 ca serviciu militar efectuat în detașamente de muncă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C.J.P.M., criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Recurenta a susținut în esență că în mod greșit prima instanță a admis cererea întrucât reclamantul a efectuat stagiul militar într-o unitate militară aparținând Forțelor armate, iar nu într-un detașament de muncă aparținând D.G.S.M., pentru a fi incidente dispozițiile art. 11 din Legea nr. 309/2002.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002 beneficiază de prevederile acestei legi, persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul D.G.S.M. în perioada 1950-1961.
Stabilirea drepturilor prevăzute prin actul normativ menționat se face potrivit art. 6 alin. (2) din lege, la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare și din adeverințele eliberate de centrele militare județene sau de U.M. Pitești.
Pentru a putea beneficia de drepturile stabilite de Legea nr. 309/2002 o persoană trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
- să fie cetățean român;
- să fi efectuat stagiul militar în detașamente de muncă aparținând D.G.S.M.;
- perioada avută în vedere să fie cuprinsă între 1950 – 1961.
În cauză, din fișa de evidență a reclamantului și adeverința eliberată de U.M. Pitești, anexate în copie la dosar, rezultă că acesta a efectuat stagiul militar, perioada 19 ianuarie 1953 – 17 decembrie 1955, în U.M.
Unitatea militară, înscrisă atât în livretul militar cât și în fișa de evidență a reclamantului, nu a făcut parte din D.G.S.M.
Așa fiind, recursul este fondat urmând a fi admis, a se casa hotărârea atacată și în fond a se respinge acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de C.J.P.M. împotriva sentinței civile nr. 465 din 2 noiembrie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și în fond respinge acțiunea.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 martie 2007.