Jurisdiction over political persecution reparations: Decree-Law 118/1990 claims assigned to county tribunals
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Cluj Tribunal, Commercial and Administrative Law Section, thereby rejecting the appellate court's earlier declination and establishing that the lower court is competent to hear the matter. The dispute involved an individual seeking reparative benefits under Decree-Law No. 118/1990 for political persecution arising from a pre-1989 criminal conviction for refusing mandatory military service on religious grounds, challenging the administration's decision on entitlement. The decisive legal basis was the determination that Decree-Law No. 118/1990 governs victims of political persecution by the post-March 6, 1945 dictation, distinct from O.G. No. 105/1999 which applies to ethnic or racial persecution (1940–1945), and that under the Civil Procedure Code, tribunals possess first-instance jurisdiction over the legality of administrative acts issued by county-level public authorities in such matters.
Legislator headnote
AI generatedart. 21 C. proc. civ, art. 3 pct. 1 C. proc. civ; Jurisdiction over political persecution reparations: Decree-Law 118/1990 claims assigned to county tribunals: Întrucât s-a ivit un conflict negativ de competență între cele două instanțe de grade diferite, dosarul cauzei a fost înaintat pentru regulator Curții Supreme de Justiție, conform art. 21 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 8 ianuarie 2003, N.T. a solicitat ca în contradictoriu cu Direcția Generală de Muncă și Solidaritate Socială Cluj, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată să îi acorde drepturile care i se cuvin, în conformitate cu prevederile Decretului-lege nr. 118/1990.
În motivarea cererii, a arătat că este îndreptățit să beneficieze de măsurile reparatorii instituite prin actul normativ menționat, deoarece în perioada anterioară a anului 1989 a suferit o condamnare penală, din motive politice, pentru săvârșirea infracțiunii de neprezentare la încorporare, întrucât a refuzat efectuarea stagiului militar obligatoriu, din motive religioase.
A precizat că în condițiile date se consideră victima unor acte de persecuție de natură politică, din moment ce sancțiunea penală i-a fost aplicată datorită convingerilor sale religioase, care nu-i permiteau să primească și să poarte armă.
Prin încheierea nr. 536/C/2003 din 11 februarie 2003, Tribunalul Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Cluj.
La rândul său, secția comercială și de contencios administrativ a acestei din urmă instanțe, prin sentința nr .443 din 17 aprilie 2003, s-a dezînvestit în favoarea instanței de judecată sesizată inițial.
Întrucât s-a ivit un conflict negativ de competență între cele două instanțe de grade diferite, dosarul cauzei a fost înaintat pentru regulator Curții Supreme de Justiție, conform art. 21 C. proc. civ.
Se constată că soluția corectă este cea pronunțată de Curtea de Apel Cluj.
Concluzia se impune deoarece, în adevăr, O.G. nr. 105/1999 reglementează drepturile persoanelor care au fost persecutate, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, pentru motive etnice și rasiale, iar Decretul-lege nr. 118/1990, adoptat anterior, reglementează drepturile persoanelor persecutate din motive politice, de dictatura instaurată la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.
Modificarea și completarea adusă acestui act normativ, prin ordonanță guvernamentală, nu vizează și competența materială a instanțelor judecătorești stabilite inițial.
Prin urmare, pentru soluționarea cererilor și a proceselor referitoare la drepturile cuvenite persoanelor persecutate din motive politice, competente de a se pronunța, în primă instanță, asupra legalității actului administrativ emis de o autoritate publică de interes județean, aparține tribunalelor.
Având în vedere considerentele expuse, conținutul acțiunii introduse de reclamantul N.T., care invocă persecuția suferită pe motive politice și desigur, prevederile art. 2 pct. c și art. 3 pct. 1 C. proc. civ., se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția comercială și de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a litigiului intervenit între N.T. și Direcția de Muncă și Solidaritate Socială a județului Cluj, în favoarea Tribunalului Cluj, secția comercială și de contencios administrativ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2003.