Expropriation compensation adequacy and public utility declaration validity under Law No. 33/1994

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 24 mai 2005, reclamanta G.M.O. a chemat în judecată Primăria Municipiului Craiova – Comisia pentru soluționarea întâmpinărilor depuse de proprietarii afectați de realizarea obiectivului „Deschiderea, alinierea și lărgirea străzii A.I.C. din Municipiul Craiova”, solicitând anularea Hotărârii nr. 6 din 4 mai 2005 emisă de aceasta.

În motivarea cererii reclamanta a susținut că prin notificarea din 15 februarie 2005 emisă în condițiile Legii nr. 33/1994 i s-a propus o ofertă de despăgubire pentru imobilul proprietatea sa, în sumă de 1.708.433.000 lei. Deși a contestat acest cuantum cât și măsura în sine a exproprierii, prin Hotărârea nr. 6 din 4 mai 2005 Comisia abilitată cu soluționarea întâmpinărilor a menținut oferta inițială.

Reclamanta a mai susținut că măsura exproprierii este nelegală, în condițiile în care utilitatea publică nu s-a declarat conform legii și nu i-a fost adusă la cunoștință.

Prin sentința civilă nr. 47 din 13 februarie 2005, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ, a respins acțiunea ca nefondată reținând pentru aceasta că au fost respectate întocmai dispozițiile Legii nr. 33/1994 referitoare la etapa administrativă și cea de declarare a utilității publice.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta G.M.O. întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ.

În esență, recurenta a criticat hotărârea instanței de fond care în opinia sa nu a ținut cont de faptul că nu i-a fost notificată propunerea de expropriere și procesul verbal prevăzut de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 situație în care i-a fost obstrucționat dreptul de a contesta actul de declarare a utilității publice, respectiv Hotărârea nr. 76 din 31 iulie 2003; nu i s-a stabilit un cuantum corespunzător de despăgubiri; că practic întâmpinarea sa a fost soluționată de o comisie constituită nelegal și în fine, că hotărârea de expropriere nu este motivată iar instanța fondului nu s-a pronunțat asupra cererii de cercetare la fața locului.

Recursul nu este fondat.

Prin Hotărârea nr. 76 din 31 iulie 2003, C.J.D. a declarat ca fiind de utilitate publică de interes local lucrarea „Deschiderea, alinierea și lărgirea străzii A.I.C. din Municipiul Craiova”.

Prin această hotărâre a fost numit expropriator C.L.M.C.

Măsura a fost dispusă după efectuarea cercetării prealabile, conform art. 8 din Legea nr. 33/1994 și al cărei rezultat a fost consemnat într-un proces verbal, conform art. 10 din Legea nr. 33/1994.

Această hotărâre deși a fost făcută publică în condițiile art. 11 din Legea nr. 33/1994, nu a fost contestată.

În consecință, urmând procedura stabilită prin lege, la 15 februarie 2005 în conformitate cu dispozițiile art. 13 reclamantei recurente i s-a notificat propunerea de expropriere însoțită de o ofertă de despăgubire.

Prin întâmpinarea formulată reclamanta a contestat inițial cuantumul despăgubirii apreciind că nu reflectă valoarea reală a imobilului, după care ulterior și-a completat întâmpinarea contestând modalitatea de declarare a utilității publice.

Prin Hotărârea nr. 6 din 4 mai 2005 Comisia abilitată cu soluționarea întâmpinărilor a menținut oferta de despăgubire și a respins cererile legate de expropriere.

Investită cu soluționarea contestației împotriva acestei hotărâri, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 33/1994, legal și temeinic instanța fondului în raport de dispozițiile Legii nr. 33/1994 a reținut ca fiind respectate întocmai procedura administrativă și cea de declarare a utilității publice, reclamanta neputând invoca necunoașterea Hotărârii nr. 76/2003 și cu atât mai puțin obstrucționarea dreptului său de a o contesta, în condițiile în care aceasta a fost făcută publică.

Astfel fiind, corect s-a reținut a fi fost respectată și procedura de emitere, comunicare și contestare a notificării din 15 februarie 2005, potrivit dispozițiilor art. 13-18 din Legea nr. 33/1994, precum și legalitatea investirii comisiei de către primarul Municipiului Craiova (în cauză fiind vorba de o lucrare de interes local, art. 15 Legea nr. 33/1994).

Cât privește nemulțumirile reclamantei legate de măsura în sine a exproprierii cât și cuantumul despăgubirilor acordate, reținând dispozițiile art. 20 cât și ale art. 21 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, Curtea apreciază că în mod temeinic instanța fondului a reținut că verificarea acestora revine instanței de drept comun căreia partea are latitudinea de a se adresa.

Văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de G.M.O. împotriva sentinței civile nr. 47 din 13 februarie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2007.