Preventive detention upheld for convicted defendant posing public danger; appeal rejected, 140 lei costs awarded.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, thereby upholding the appellate court's decision to maintain the defendant's preventive detention; the ruling is final, and the defendant was ordered to pay 140 lei in judicial costs. The case arose from a criminal proceeding in which the defendant challenged an interlocutory ruling that, under Articles 300² and 160b(1)(3) of the Romanian Criminal Procedure Code, continued his pre-trial arrest after a conviction, arguing he no longer posed a public danger. The Court held that the legal grounds for detention persisted because releasing the defendant would create a social danger to public order and undermine confidence in justice, and that such serious offenses require a firm societal response; it also noted that the conviction does not negate the presumption of innocence and that the liberty restriction complies with Article 5 of the ECHR, with the appeal being rejected under Article 385¹⁵(1)(1)(b) of the Criminal Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 3859 alin. (3) C. proc. pen, art. 160b C. proc. pen, art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Preventive detention upheld for convicted defendant posing public danger; appeal rejected, 140 lei costs awarded: The case arose from a criminal proceeding in which the defendant challenged an interlocutory ruling that, under Articles 300² and 160b(1)(3) of the Romanian Criminal Procedure Code, continued his pre-trial arrest after a conviction, arguing he no longer posed a public danger. The Court held that the legal grounds for detention persisted because releasing the defendant would create a social danger to public order and undermine confidence in justice, and that such serious offenses require a firm societal response; it also noted that the conviction does not negate the presumption of innocence and that the liberty restriction complies with Article 5 of the ECHR, with the appeal being rejected under Article 385¹⁵(1)(1)(b) of the Criminal Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for rejecting the appeal as unfounded.
Basis for obliging the appellant to pay judicial costs to the state.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 31/A/2007, din 22 mai 2007, pronunțată în dosarul nr. 1877/35/2006 al Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a dispus, printre altele, în temeiul art. 3002, combinat cu art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen., menținerea stării de arest a inculpatului M.A.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel București a reținut că, verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului, s-a constatat că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă, impunându-se în continuare privarea de libertate a acestuia.
Împotriva acestei măsuri, în termen legal, inculpatul a declarat recurs, solicitând, prin apărătorul desemnat din oficiu judecarea sa în stare de libertate, întrucât nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică.
Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu cauza, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul declarat de inculpat este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Potrivit art. 160b C. proc. pen., instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Totodată, conform alin. (3) al aceluiași articol, „când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive”.
În cauză, așa cum rezultă din încheierea atacată, instanța de apel a procedat la efectuarea verificărilor dispuse de legea procesual penală și a constatat că temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, impunând în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Înalta Curte apreciază că în raport de modul de concepere a activității infracționale, de împrejurările comiterii faptei și de importanța relațiilor sociale încălcate de inculpat prin săvârșirea infracțiunii, lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol social pentru ordinea publică prin crearea unui sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție.
Pe de altă parte, asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societății ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.
Împrejurarea că a fost pronunțată o hotărâre de condamnare în cauză nu atenuează prezumția de nevinovăție, limitarea libertății persoanei încadrându-se în dispozițiile legii precum și în prevederile art. 5 din C.E.A.D.O.L.F.
Toate aceste aspecte justifică pe deplin dispoziția instanței de apel de a menține arestarea preventivă a inculpatului, astfel că Înalta Curte, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.A.
Potrivit dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.A. împotriva încheierii nr. 31/ 1A din 22 mai 2007 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. 1877/35/2006.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 140 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 4 iunie 2007.