Correction of refugee period under Law No. 189/2000 based on civil registry and witness evidence
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the administrative appeal filed by the defendant county council, rendering the first-instance judgment final and irrevocable, and ordered the defendant to pay the plaintiff 100 lei in litigation costs. The dispute concerned the annulment of an administrative decision that had set the plaintiff's refugee period under Law No. 189/2000 starting from October 15, 1944, instead of the actual date of displacement. The court upheld the lower court's admission of the action, finding that civil registry documents and notarial witness declarations sufficiently proved that the plaintiff’s family was displaced from February 1941 to March 6, 1945, thereby necessitating the correction of the period for the enjoyment of associated rights. The decisive legal basis was the sufficiency of the administrative evidence to establish the factual period of displacement and the application of civil procedure rules regarding the recovery of litigation costs by the prevailing party.
Legislator headnote
AI generatedart. 274 alin. (1) C. proc. civ; Correction of refugee period under Law No. 189/2000 based on civil registry and witness evidence: Examinând sentința atacată în raport cu critica formulată, probele administrate în cauză, dispozițiile legale incidente pricinii și potrivit art. 3041 se constată că, recursul este nefondat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Suceava sub nr. 3699/39 din 24 iulie 2006, reclamanta I.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.S. anularea deciziei nr. 1840/2002 emisă de pârâtă și obligarea acesteia ca, prin revizuirea deciziei nr. 1840/2002, să modifice perioada de strămutare a reclamantei din februarie 1941 - în loc de 15 octombrie 1944, până la 6 martie 1945.
Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscală, prin sentința nr. 214 din 20 septembrie 2006 a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta I.M. împotriva pârâtei C.J.P.S.
A anulat Hotărârea nr. 107 din 28 iunie 2006 emisă de pârâtă. A admis cererea de revizuire a deciziei nr. 1840 din 30 octombrie 2002 emisă de C.J.P.S. și a dispus revizuirea acestei decizii, în sensul că a modificat perioada de acordare a drepturilor reclamantei la Legea nr. 189/2000 de la 21 februarie 1941 (în loc de 15 octombrie 1944) la 6 martie 1945.
În motivarea soluției s-a reținut că reclamanta a făcut dovada perioadei de strămutare cu actul de identitate al tatălui său și cu adresa din 10 martie 2006 a Comitetului executiv al gatului Ș.P.C.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C.J.P.S., criticând-o pentru nelegalitate, susținând în esență că, reclamanta nu a prezentat documente oficiale pentru a dovedi refugiul său și al familiei sale începând din luna februarie 1941, astfel că Hotărârea nr. 107 din 28 iunie 2006 emisă de C.J.P.S. este temeinică și legală.
Examinând sentința atacată în raport cu critica formulată, probele administrate în cauză, dispozițiile legale incidente pricinii și potrivit art. 3041 se constată că, recursul este nefondat.
Actele de stare civilă depuse de reclamantă, fac dovada că tatăl reclamantei P.P. a venit în localitatea Șipotele Sucevei la 21 februarie 1941 (mențiunea pe copia buletinului de identitate al tatălui reclamantei P.P. și adresa din 10 martie 2006 emisă de Ucraina. De asemenea martorii M.A. și I.V. susțin în declarațiile notariale că, reclamanta I.M. s-a refugiat, împreună cu familia în perioada februarie 1941 din localitatea Șipotele Sucevei.
În consecință, întrucât instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a interpretat judicios dispozițiile legale aplicabile, recursul declarat de pârâtă este nefondat și va fi respins ca atare.
În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că, partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, față de dovada depusă în recurs de reprezentantul intimatei, recurenta va fi obligată la plata sumei de 100 lei, cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.J.P.S., împotriva sentinței nr. 214 din 20 septembrie 2006 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscală ca nefondat.
Obligă recurenta-pârâtă C.J.P.S. să plătească intimatei-reclamante 100 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2007.