Fighter status claim rejected for failure to prove forced relocation was politically motivated.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the claimant's appeal as unfounded, upholding the lower court's decision that denied recognition of his status as a fighter in the anti-communist resistance, thereby affirming the defendant commission's rejection of his application. The claimant sought annulment of the decision refusing his request under Emergency Ordinance No. 214/1999, arguing he met the conditions for the status based on his forced relocation; however, the court found he failed to prove that the relocation was ordered by the former militia or security organs for political reasons against him personally, as it resulted from his father's wartime actions rather than his own. The court reasoned that the rights under Emergency Ordinance No. 214/1999 and Decree-Law No. 118/1990 have different conditions, and a prior commission decision under the latter could not alone establish the fighter status, requiring corroboration with other evidence which was lacking.
Legislator headnote
AI generatedart. 3041 C. proc. civ, art. 304 pct. 10 C. proc. civ, art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ; Fighter status claim rejected for failure to prove forced relocation was politically motivated: The claimant sought annulment of the decision refusing his request under Emergency Ordinance No. 214/1999, arguing he met the conditions for the status based on his forced relocation; however, the court found he failed to prove that the relocation was ordered by the former militia or security organs for political reasons against him personally, as it resulted from his father's wartime actions rather than his own. The court reasoned that the rights under Emergency Ordinance No. 214/1999 and Decree-Law No. 118/1990 have different conditions, and a prior commission decision under the latter could not alone establish the fighter status, requiring corroboration with other evidence which was lacking.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for dismissing the appeal as unfounded.
Legal basis cited for the court's ruling on the administrative dispute appeal.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată la 30 ianuarie 2006, reclamantul M.D. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Justiției - Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, solicitând anularea deciziei de respingere a cererii de constatare a calității de luptător în rezistența anticomunistă, comunicată cu adresa nr. 4122/2000 din 20 decembrie 2005.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că îndeplinește condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 214/1999, pentru acordarea acestei calități.
Pârâtul a solicitat prin întâmpinare, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, nefiind îndeplinite prevederile art. 1, 2 și 3 din O.U.G. nr. 214/1999, cel care a fost arestat, a fost tatăl reclamantului.
Reclamantul nu a suferit nicio condamnare și nu a fost supus unei măsuri administrative din motive politice.
Prin sentința civilă nr. 1068 din 17 mai 2006, pronunțată în dosarul nr. 1472/2/2006, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a reținut că reclamantul nu a făcut dovada că în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 au fost luate împotriva sa măsuri administrativ abuzive dispuse de organele fostei miliții sau securități, de natura celor prevăzute de art. 1, 2 și 3 din O.U.G. nr. 214/1999.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, reclamantul, invocând motivele prevăzute de art. 8, 9 și 10 C. proc. civ.
Recurentul consideră că instanța de fond nu a analizat hotărârea nr. 327 din 5 ianuarie 1996, dosar nr. 1331 al Comisiei Județene Brăila pentru aplicarea Decretului - lege nr. 118/1990 din care rezultă că a fost strămutat.
Intimatul-pârât a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece hotărârea Comisiei județene pentru aplicarea Decretului - lege nr. 118/1990 nu poate constitui prin ea însăși un act care să facă dovada calității de luptător în rezistența anticomunistă.
Recursul urmează a fi analizat din perspectiva art. 3041 C. proc. civ., întrucât încadrarea în drept făcută de recurent, este pe de o parte greșită, iar pe de altă parte, dispozițiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ. au fost abrogate prin art. I pct. 111 din O.U.G. nr. 138/2000.
Analizat în acest mod recursul, se va constata netemeinicia sa.
Astfel, prin O.U.G. nr. 214/1999 se recunoaște calitatea de luptător în rezistența anticomunistă desfășurată în perioada 1945 - 1989, persoanelor condamnate pentru infracțiuni din motive politice sau supuse din același motive, unor măsuri administrative abuzive.
Prin măsuri administrative se înțelege orice măsuri luate de organele fostei miliții sau securități ori de alte organe în baza cărora s-a dispus lipsirea de libertate-strămutarea în altă localitate.
Recurentul a prezentat drept dovadă a susținerilor sale, hotărârea nr. 327 din 5 ianuarie 1996 a Comisiei Județene Brăila pentru aplicarea Decretului - lege nr. 118/1990.
Condițiile acordării drepturilor prevăzute de cele două acte normative (O.U.G. nr. 214/1999 și Decretul - lege nr. 118/1990) sunt diferite.
În prezenta cauză, recurentul-reclamant este ținut să facă dovada strămutării sale de către organele indicate expres, din motive politice.
Dacă recurentul a fost strămutat, aceasta a intervenit ca urmare a faptei tatălui și nu a propriei fapte.
Mai mult decât atât, din actele dosarului rezultă că tatăl reclamantului a fost învinuit pentru crime săvârșite contra populației civile din Odesa în timpul războiului.
Față de considerentele arătate, Înalta Curte apreciază că în mod legal a fost înlăturată ca probă pertinentă cauzei hotărârea nr. 327 din 5 ianuarie 1996, la care a făcut referire recurentul în motivele de recurs, acest înscris neputând fi coroborat cu alte probe.
Urmează ca, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., recursul analizat să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către recurentul-reclamant M.D. împotriva sentinței civile nr. 1068 din 17 mai 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu intimatul-pârât Ministerul Justiției - Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 ianuarie 2007.