Legality of public servant recruitment examination and eligibility criteria under statutory hiring regulations

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 15 august 2005, reclamantul M.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici, anularea în parte a concursului organizat de pârâtă în zilele de 27 și 29 iulie 2005, privind ocuparea postului vacant de director la Direcția Management, Evaluare Instituțională și Programe din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, precum și suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că, la organizarea și desfășurarea concursului în discuție nu au fost respectate mai multe dispoziții legale.

Astfel, s-a arătat că s-au încălcat prevederile art. 9 din H.G. nr. 1209/2003, întrucât nu s-a afișat lista candidaților admiși/respinși în urma selecției dosarelor, neexistând prin urmare, posibilitatea formulării contestațiilor sub acest aspect. În acest sens, a menționat că, dintre cei doi participanți la concurs, contracandidata sa, P.M. (cea care a fost declarată admisă), nu întrunea condițiile prevăzute de art. 58 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, spre deosebire de reclamant, care le îndeplinea.

Cu privire la modul de desfășurare efectivă a concursului, reclamantul a menționat încălcarea dispozițiilor art. 10 alin. (2), art. 12 alin. (1) și art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 1209/2003, în sensul că, la stabilirea subiectelor pentru proba scrisă, a lipsit un membru al comisiei, ceea ce a făcut imposibilă autoevaluarea, nu s-au comunicat rezultatele finale la locul desfășurării concursului, ci la sediul pârâtei, iar din comisie nu au făcut parte persoane vorbitoare de limbă engleză, care să fie în măsură să aprecieze tratarea subiectului respectiv.

De asemenea, s-a arătat că nu i-a fost comunicat răspunsul la contestația înregistrată la nr. 812396 din 1 august 2005, aflând de respingerea contestației de la avizierul existent la sediul autorității pârâte.

Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 102 din camera de consiliu de la 10 martie 2006, a respins acțiunea.

Prima instanță a reținut că soluția se impune, având în vedere că temeiul de drept al concursului este art. 51 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, nefiind incidente prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, invocate de reclamant, astfel încât contracandidata reclamantului îndeplinea condițiile de participare, fiind vorba despre recrutare de funcționari publici, iar nu de promovare.

S-a mai reținut că prin probele administrate, reclamantul nu a făcut dovada susținerilor sale și, de altfel, criteriile formulate ca fiind încălcări ale prevederilor legale aplicabile nu sunt prevăzute sub sancțiunea nulității absolute și nu atrag nici nulitatea relativă, iar, pe de altă parte, reclamantul nu a contestat nici una dintre etapele concursului, cu toate că această posibilitate a fost prevăzută prin afișarea rezultatelor pentru fiecare etapă în parte.

Împotriva sentinței sus menționate, în termen legal, a declarat recurs, reclamantul M.S.

Invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., recurentul a arătat, în esență, că soluția instanței de fond este criticabilă, deoarece:

1) a respins criticile privind faptul că Agenția Națională a Funcționarilor Publici a permis participarea la concurs a contracandidatei recurentului - M.P., cu încălcarea dispozițiilor art. 9 alin. (1) din H.G. nr. 1209/2003, precum și a dispozițiilor art. 50 alin. (1) și art. 58 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, acceptându-se ca printr-un ordin al ministrului economiei și cercetării (nr. 2297/2005) să se modifice condițiile impuse prin lege, a fost încălcat principiul constituțional al supremației legii față de orice alt act normativ;

2) a analizat într-o măsură subiectivă probele administrate, înlăturând nemotivat tocmai probele care dovedeau că sunt corecte susținerile recurentului privind comiterea unor ilegalități, atât în privința desfășurării concursului, cât și în privința rezultatului final constând în ocuparea postului vacant de către o persoană care nu îndeplinea condițiile legale.

Examinând cauza, prin prisma criticilor formulate de recurent, cât și în virtutea art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține că nu există motive pentru casarea sau modificarea sentinței recurate.

Pe baza unui amplu probatoriu administrat (acte, martori, interogatoriu) și prin interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente, Curtea de Apel Craiova a reținut că autoritatea pârâtă a respectat reglementările legale, atât în procedura de organizare a concursului organizat în perioada 27 - 29 iunie 2006, cât și în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de fond necesare pentru ocuparea funcției publice vacante de Director Management, Evaluare Instituțională și Programe din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.

Întrucât concursul contestat de recurentul-reclamant a fost unul pentru recrutarea funcționarilor publici și nu pentru promovarea lor, analiza legalității acestuia s-a făcut prin raportare la dispozițiile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (în forma în vigoare la data în discuție), prin raportare la dispozițiile art. 9 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, precum și prin raportare la Ordinul președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor publici nr. 2297 din 28 iunie 2005 privind condițiile de participare la acest concurs, ordin emis în baza legii.

Contracandidata recurentului, M.P., a îndeplinit toate condițiile cerute de lege, astfel încât, în urma selecției dosarelor de concurs, Comisia de concurs i-a admis acesteia dosarul și pentru aceste considerente contestația formulată în acest sens de către recurentul-reclamant a fost respinsă de comisia de soluționare a contestațiilor.

În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că nu este fondat primul motiv de nelegalitate invocat de recurent.

Nici cea de-a doua critică expusă în cererea de recurs nu se constată a fi fondată, în cauză neputându-se vorbi de o apreciere subiectivă a probelor administrate.

Soluția instanței de fond a fost motivată în fapt și în drept, iar înlăturarea susținerilor reclamantului s-a făcut în temeiul art. 1169 C. civ., deoarece prin niciun mijloc de probă, reclamantul nu a dovedit vreuna din afirmațiile sale privind nerespectarea de către autoritatea pârâtă a obligațiilor legale privind afișarea rezultatului concursului de dosare, a baremului, a notării, a rezultatelor finale, a manierei de constituire a comisiei de examinare ori a formulării subiectelor.

Ca urmare, în temeiul art. 312 C. proc. civ. și a art. 20 din Legea nr. 554/2004, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul M.S. împotriva sentinței nr. 102 din 10 martie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 ianuarie 2007.