Supplementary land identification in authentic deed: refusal to clarify operative part due to insufficient original pleading details
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the civil appeal filed by the claimant against the Court of Appeal’s decision rejecting a request for clarification and completion of the operative part of a final judgment. The underlying dispute concerned a sale of 3,000 sq. m. of extraterritorial land, where the first-instance court dismissed the action for prescription, but the appellate court reversed this, admitting the claim and ordering the judgment to serve as an authentic deed of sale. The claimant subsequently sought to supplement the appellate decision’s operative part with specific cadastral parcel numbers to facilitate land registration, arguing that the original judgment lacked sufficient identification details. The appellate court rejected this request, finding that the initial complaint did not identify the precise location of the land, only its extraterritorial status. The Supreme Court affirmed the rejection, holding that the appeal did not fit the statutory grounds for cassation and that the lower court’s determination regarding the insufficient identification of the property in the original pleadings remained in force.
Legislator headnote
AI generatedart. 2811 C. proc. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ; Supplementary land identification in authentic deed: refusal to clarify operative part due to insufficient original pleading details: În motivarea cererii, întemeiate pe art. 281 și art. 2811 C. proc. civ., reclamantul a susținut că pentru a nu exista impedimente la intabulare, expertul topograf i-a sugerat ca în dispozitivul deciziei să apară mențiunea că terenul este amplasat în tarlaua 56, parcela 198 și tarlaua 16, parcela 54, trecute în titlul de proprietate la care face referire în acțiunea introductivă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului civil de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 10 iunie 2003, reclamantul P.A. a chemat în judecată pe pârâta P.E., solicitând:
- să se constate că la 28 martie 2003, a cumpărat de la partea adversă un teren de 3000 mp, situat pe raza comunei Măgurele, județul Ilfov;
- să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Judecătoria Buftea, prin sentința civilă nr. 2409 din 19 septembrie 2003, a admis excepția prescripției dreptului la acțiune și drept consecință a respins cererea.
Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, prin decizia nr. 103 din 22 ianuarie 2004, a admis apelul declarat de reclamant, a anulat sentința și, evocând fondul, a admis acțiunea, a suplinit consimțământul pârâtei cu privire la vânzarea suprafeței de 3000 mp. teren extravilan situat pe raza comunei Măgurele, județul Ilfov și a stabilit ca hotărârea să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
La 23 ianuarie 2007, reclamantul a solicitat lămurirea înțelesului și aplicării dispozitivului acestei decizii, în sensul menționării tarlalelor și parcelelor în care este situată suprafața de 3000 mp. teren extravilan.
În motivarea cererii, întemeiate pe art. 281 și art. 2811 C. proc. civ., reclamantul a susținut că pentru a nu exista impedimente la intabulare, expertul topograf i-a sugerat ca în dispozitivul deciziei să apară mențiunea că terenul este amplasat în tarlaua 56, parcela 198 și tarlaua 16, parcela 54, trecute în titlul de proprietate la care face referire în acțiunea introductivă.
Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin încheierea din 8 martie 2007, a respins cererea, ca neîntemeiată, reținând că în acțiunea introductivă reclamantul a indicat vecinătățile terenului dar nu și locul amplasării, singura mențiune neechivocă fiind aceea că este vorba despre o suprafață situată în extravilan.
Reclamantul a declarat recurs, prin care a solicitat modificarea încheierii menționate, în sensul admiterii cererii sale de completare a dispozitivului deciziei nr. 103 din 22 ianuarie 2004.
În motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul a susținut că din actele dosarului rezultă parcela pe care este situat terenul în litigiu.
Această critică nu se încadrează în ipoteza prevăzută de textul invocat de recurent, iar dezvoltarea ei nu face posibilă eventuala încadrare într-un alt motiv de recurs.
Așa fiind, conform art. 312 alin. (1) C proc. civ., prezentul recurs va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul P.A. împotriva încheierii de ședință din 8 martie 2007 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, pronunțată în dosarul nr. 12948/2/2003.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 octombrie 2007.