EU return alone insufficient to restrict Romanian citizen's free movement; Passport Directorate's appeal dismissed as unfounded.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the appeal brought by the Passport Directorate against the Pitesti Court of Appeal's decision (no. 138/A of 6 April 2007), which had upheld the first-instance ruling rejecting the agency's request to restrict a Romanian citizen's right to free movement within EU member states for up to three years. The applicant had been returned from the UK on 30 August 2006 under a readmission agreement, and the Passport Directorate sought the restriction under Art. 38 lit. a) of Law No. 248/2005, arguing that Romanian authorities could only take note of the foreign return decision without reviewing its merits. The court rejected this argument, holding that after Romania's EU accession on 1 January 2007, the national measure could only be applied in full compliance with EU legislation, specifically Art. 27(1) and (2) of Directive 2004/38/EC, which permits restrictions only on grounds of public order, security, or health, based on the individual's personal conduct constituting a real, present, and sufficiently serious threat to a fundamental societal interest. Since a mere return from an EU state was insufficient grounds and the Passport Directorate failed to prove any justifying conduct (Art. 1169 Civil Code), the restriction was denied and both prior judgments remained in force, the decision being final (irrevocable).
Legislator headnote
AI generatedart. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005, art. 25 din Constituția, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 1169 C. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; EU return alone insufficient to restrict Romanian citizen's free movement; Passport Directorate's appeal dismissed as unfounded: 138/A of 6 April 2007), which had upheld the first-instance ruling rejecting the agency's request to restrict a Romanian citizen's right to free movement within EU member states for up to three years. The applicant had been returned from the UK on 30 August 2006 under a readmission agreement, and the Passport Directorate sought the restriction under Art. 38 lit. a) of Law No. 248/2005, arguing that Romanian authorities could only take note of the foreign return decision without reviewing its merits. The court rejected this argument, holding that after Romania's EU accession on 1 January 2007, the national measure could only be applied in full compliance with EU legislation, specifically Art. 27(1) and (2) of Directive 2004/38/EC, which permits restrictions only on grounds of public order, security, or health, based on the individual's personal conduct constituting a real, present, and sufficiently serious threat to a fundamental societal interest. Since a mere return from an EU state was insufficient grounds and the Passport Directorate failed to prove any justifying conduct (Art. 1169 Civil Code), the restriction was denied and both prior judgments remained in force, the decision being final (irrevocable).
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Direcția Generală de Pașapoarte a cerut la data de 15 februarie 2007 restrângerea exercitării pe timp de până la 3 ani de către R.F.M. a dreptului său la libera circulație în statele membre ale Uniunii Europene, cu motivarea că pârâtul a fost returnat din Anglia la data de 30 august 2006 în baza acordului de readmisie încheiat de România cu această țară.
Instanța sesizată, Tribunalul Vâlcea, secția civilă, a pronunțat sentința civilă nr. 291 din 9 martie 2007, prin care a respins ca nefondată cererea de mai sus.
Apelul declarat de către Direcția Generală de Pașapoarte a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 138/A din 6 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
În esență, instanțele au reținut că Direcția Generală de Pașapoarte nu a făcut dovada că pârâtul a săvârșit una din faptele care justifică limitarea dreptului, anume încălcarea ordinii publice, securității publice sau sănătății publice ale statului din care a fost returnat.
Direcția Generală de Pașapoarte a declarat recurs solicitând casarea hotărârilor și pe fond admiterea cererii sale.
Dezvoltând în fapt recursul, Direcția Generală de Pașapoarte a susținut că autoritățile române nu au competența de a cerceta și a se pronunța asupra legalității și temeiniciei actului de returnare săvârșit de autoritățile străine, ci numai de a lua act de această măsură, care constituie condiție suficientă pentru a se dispune restrângerea exercitării dreptului la libera circulație, așa cum este reglementată prin art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005, act normativ aflat în concordanță cu dispozițiile art. 25 din Constituția României.
Recursul astfel motivat corespunde cazului de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și nu este fondat.
Ulterior datei de 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, măsura restrângerii temporare a exercitării dreptului unui cetățean român la libera circulație în statele membre ale Uniunii Europene poate fi dispusă în baza legislației naționale care o reglementează (art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005) numai în concordanță deplină cu legislația comunitară.
Or, potrivit art. 27 alin. (1) și (2) din Directiva nr. 2004/38/CE din 29 aprilie 2004 a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene, statele membre pot restrânge libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor lor de familie, indiferent de cetățenie, pentru motiv de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică, iar măsura restrângerii nu poate fi întemeiată decât pe conduita persoanei în cauză, care trebuie să constituie o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății.
Așadar, contrar susținerilor recurentei, simpla returnare a cetățeanului român dintr-un stat membru al Uniunii Europene, nu constituie temei suficient pentru luarea măsurii prevăzută de art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005.
Dimpotrivă, recurenta avea obligația rezultată din prevederile art. 1169 C. civ. și din prevederile mai sus arătatei norme comunitare de a face dovada că măsura cerută este consecința unei fapte care o justifică și care a fost săvârșită de pârâtă.
În consecință, recursul va fi respins potrivit dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte împotriva deciziei nr. 138/A din 6 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 septembrie 2007.