Sufficiency of foreign readmission for restricting EU free movement under Directive 2004/38/CE
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the recusal filed by the General Directorate of Passports, confirming that the individual prevailed and that the lower courts' decisions dismissing the request for travel restrictions remain in force. The dispute centered on whether a Romanian citizen's return from a foreign EU member state under a readmission agreement was sufficient legal grounds to restrict their right to free movement within the EU for up to three years. Relying on Article 27 of Directive 2004/38/CE, the court held that mere readmission is not a valid basis for such restrictions; the restricting authority bore the burden of proof to demonstrate that the individual’s conduct constituted a real, present, and sufficiently grave threat to public order, security, or health, thereby rejecting the claim that domestic law alone could supersede Community law standards following Romania’s EU accession.
Legislator headnote
AI generatedart. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005, art. 25 din Constituția, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 1169 C. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Sufficiency of foreign readmission for restricting EU free movement under Directive 2004/38/CE: The dispute centered on whether a Romanian citizen's return from a foreign EU member state under a readmission agreement was sufficient legal grounds to restrict their right to free movement within the EU for up to three years. Relying on Article 27 of Directive 2004/38/CE, the court held that mere readmission is not a valid basis for such restrictions; the restricting authority bore the burden of proof to demonstrate that the individual’s conduct constituted a real, present, and sufficiently grave threat to public order, security, or health, thereby rejecting the claim that domestic law alone could supersede Community law standards following Romania’s EU accession.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for dismissing the appeal as unfounded in the dispositive.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Direcția Generală de Pașapoarte a cerut la data de 30 ianuarie 2007 restrângerea exercitării pe timp de până la 3 ani de către I.A. a dreptului său la libera circulație în statele membre ale Uniunii Europene, cu motivarea că pârâtul a fost returnat din Franța la data de 7 decembrie 2006 în baza acordului de readmisie încheiat de România cu această țară.
Instanța sesizată, Tribunalul Vâlcea, secția civilă, a pronunțat sentința civilă nr. 239 din 23 februarie 2007, prin care a respins ca nefondată cererea de mai sus.
Apelul declarat de către Direcția Generală de Pașapoarte a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 165/A din 16 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
În esență, instanțele au reținut că Direcția Generală de Pașapoarte nu a făcut dovada că pârâtul a săvârșit una din faptele care justifică limitarea dreptului, anume încălcarea ordinii publice, securității publice sau sănătății publice ale statului din care a fost returnat.
Direcția Generală de Pașapoarte a declarat recurs solicitând casarea hotărârilor și pe fond admiterea cererii sale.
Dezvoltând în fapt recursul, Direcția Generală de Pașapoarte a susținut că autoritățile române nu au competența de a cerceta și a se pronunța asupra legalității și temeiniciei actului de returnare săvârșit de autoritățile străine, ci numai de a lua act de această măsură, care constituie condiție suficientă pentru a se dispune restrângerea exercitării dreptului la libera circulație, așa cum este reglementată prin art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005, act normativ aflat în concordanță cu dispozițiile art. 25 din Constituția României.
Recursul astfel motivat corespunde cazului de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și nu este fondat.
Ulterior datei de 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, măsura restrângerii temporare a exercitării dreptului unui cetățean român la libera circulație în statele membre ale Uniunii Europene poate fi dispusă în baza legislației naționale care o reglementează [art. 38 lit. a] din Legea nr. 248/2005) numai în concordanță deplină cu legislația comunitară.
Or, potrivit art. 27 alin. (1) și (2) din Directiva nr. 2004/38/CE din 29 aprilie 2004 a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene, statele membre pot restrânge libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor lor de familie, indiferent de cetățenie, pentru motiv de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică, iar măsura restrângerii nu poate fi întemeiată decât pe conduita persoanei în cauză, care trebuie să constituie o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății.
Așadar, contrar susținerilor recurentei, simpla returnare a cetățeanului român dintr-un stat membru al Uniunii Europene, nu constituie temei suficient pentru luarea măsurii prevăzută de art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005.
Dimpotrivă, recurenta avea obligația rezultată din prevederile art. 1169 C. civ. și din prevederile mai sus arătatei norme comunitare de a face dovada că măsura cerută este consecința unei fapte care o justifică și care a fost săvârșită de pârâtă.
În consecință, recursul va fi respins potrivit dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte împotriva deciziei nr. 165/A din 16 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 septembrie 2007.