Jurisdictional Conflict Over Contests of Administrative Decisions for Political vs. Ethnic Persecution Compensation

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 8 ianuarie 2003, reclamantul B.G. a chemat în judecată Direcția Generală de Muncă și Solidaritate Socială a județului Cluj, solicitând anularea deciziei nr. 1997 din 10 decembrie 2002 și obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990, întrucât a suferit persecuții datorită convingerilor sale religioase fiind condamnat în anul 1981 la 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de neprezentare la încorporare.

Investit cu soluționarea cauzei, Tribunalul Cluj, prin încheierea civilă nr. 547/C/2003 din 11 februarie 2003, a admis excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei formulată de reclamant și a dispus declinarea competenței de judecare a pricinii în favoarea Curții de Apel Cluj.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că potrivit art.7 alin. (1) și (4) din Legea nr. 189/2000 privind aprobarea O.G. nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului–lege nr. 118/1990, competența contestațiilor împotriva deciziilor emise de direcțiile de muncă și solidaritate socială revine curților de apel.

Prin încheierea civilă nr. 348/2003 din 8 aprilie 2003, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a dispus la rândul său declinarea competenței materiale a soluționării acțiunii în favoarea Tribunalului Cluj, reținând, în esență, că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 8 alin. (5) din Decretul-lege nr. 118/1990 cu referire la art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ.

Cât privește prevederile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000 care stabilesc competența curților de apel, aceste dispoziții se referă doar la cererile formulate exclusiv în baza acestei legi care reglementează drepturile persoanelor persecutate din motive etnice și rasiale și nu sunt aplicabile și acțiunilor formulate în baza Decretului-lege nr. 118/1990 care reglementează în continuare drepturile persoanelor persecutate politic.

Totodată, constatând ivirea unui conflict negativ de competență, Curtea de Apel Cluj a trimis cauza la Curtea Supremă de Justiție pentru a pronunța regulatorul de competență.

Constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 pct. 2 și cele ale art. 22 C. proc. civ., Curtea va stabili instanța competentă să soluționeze pricina, în raport cu obiectul litigiului și dispozițiile legale incidente acestuia.

Dispozițiile art. 8 alin. (5) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat prin Legea nr. 55/1998, prevăd că partea nemulțumită poate contesta decizia emisă de direcția județeană de muncă și solidaritate socială potrivit Legii nr. 29/1990.

Prevederile art. 5 din Legea contenciosului administrativ, în baza cărora cererea de anulare a actului se adresează tribunalului, se coroborează cu dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ., potrivit cărora procesele și cererile în materie de contencios administrativ, în afara celor date în competența curților de apel, se judecă de tribunale.

Curților de apel le revin în competență numai cererile în contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale, art. 3 pct. 1 C. proc. civ., și în alte materii, date în mod expres prin lege în competența lor, art. 3 pct. 4 C. proc. civ.

Cât privește referirea tribunalului privind aplicabilitatea în materie de competență a prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/ 2000 și la cererile formulate în baza Decretului-lege nr. 118/1990, această susținere nu are suport legal.

În plus, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 189/2000 comisia din cadrul fiecărei direcții generale de muncă și protecție socială teritoriale se înființează pentru situațiile prevăzute la art. 1 din O.U.G. nr. 105/1999, modificat prin Legea nr. 189/2000, referitoare la cei ce au suferit persecuții din motive etnice.

Dacă inițial, persoanelor persecutate din motive etnice le-au fost acordate drepturi prin O.G. nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990, odată cu aprobarea ei prin Legea nr. 189/2000, ordonanța a devenit un act normativ de sine stătător, însuși titlul fiind schimbat.

Astfel, persoanelor persecutate din motive etnice li se aplică dispozițiile Legii nr. 189/2000, în timp ce drepturile persoanelor persecutate din motive politice rămânând în continuare reglementate de Decretul-lege nr. 118/1990.

În consecință, întrucât cererile formulate în baza Decretului-lege nr. 118/1990 nu sunt date în competența expresă a curților de apel, judecarea contestațiilor împotriva deciziilor emise de direcțiile județene de muncă și solidaritate socială aparține tribunalelor.

În raport cu cele expuse mai sus, Curtea va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare a litigiului privind pe B.G. și Direcția de Muncă și Solidaritate socială a județului Cluj, în favoarea Tribunalului Cluj.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 24 septembrie 2003.