Beneficiary status under Law No. 189/2000 for ethnic persecution victims: applicability to children born after parental displacement
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal declared by the respondent administrative authority, thereby upholding the lower court’s decision that granted the claimant beneficiary status under Law No. 189/2000. The dispute concerned a challenge to an administrative decision refusing the applicant's claim for compensatory rights for ethnic persecution; the material facts established that the applicant was born in Romania after his parents were forcibly relocated from Bulgaria under the 1940 population exchange treaty, meaning the applicant had not personally witnessed the initial expulsion but suffered the detrimental consequences of his family's displacement. The Court held that the legislative purpose of Ordinance No. 105/1999 and Law No. 189/2000 is to provide compensation to all Roman citizens who suffered direct or indirect consequences of ethnic persecutions between 1940 and 1945, reasoning that since the law even grants rights to surviving spouses who did not suffer the persecution, a fortiori, children born during their parents' refugee period are entitled to the same compensatory benefits, thus rendering the administrative refusal unlawful.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Beneficiary status under Law No. 189/2000 for ethnic persecution victims: applicability to children born after parental displacement: 189/2000. The dispute concerned a challenge to an administrative decision refusing the applicant's claim for compensatory rights for ethnic persecution; the material facts established that the applicant was born in Romania after his parents were forcibly relocated from Bulgaria under the 1940 population exchange treaty, meaning the applicant had not personally witnessed the initial expulsion but suffered the detrimental consequences of his family's displacement. The Court held that the legislative purpose of Ordinance No. 105/1999 and Law No. 189/2000 is to provide compensation to all Roman citizens who suffered direct or indirect consequences of ethnic persecutions between 1940 and 1945, reasoning that since the law even grants rights to surviving spouses who did not suffer the persecution, a fortiori, children born during their parents' refugee period are entitled to the same compensatory benefits, thus rendering the administrative refusal unlawful.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to justify the dismissal of the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Constanța sub nr. 2601/36/2006 – 601/ CA din 8 iunie 2006, reclamantul S.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Tulcea, anularea hotărârii nr. 567 din 28 aprilie 2006 emisă de pârâtă și stabilirea calității de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000 – art. 1 lit. c).
Curtea de apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 595/ CA din 18 septembrie 2006, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul S.M., în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Tulcea. A anulat hotărârea nr. 567 din 28 aprilie 2006 emisă de pârâtă. A constatat că reclamantul S.M. este beneficiar al drepturilor stabilite de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 pentru perioada 3 aprilie 1942 – 6 martie 1945, începând cu 1 mai 2006.
În motivarea soluției s-a reținut că, întrucât reclamantul s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu din Bulgaria în România a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii, pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C.J.P. Tulcea, criticând-o pentru nelegalitate, susținând în esență că, întrucât reclamantul nu era născut în anul 1940 când a avut loc schimbul de populație între Bulgaria și România, nu poate să susțină că a fost nevoit să-și schimbe domiciliul în altă localitate și deci nu poate să beneficieze de drepturile acordate prin Legea nr. 189/2000.
Examinând sentința atacată în raport cu critica formulată, probele administrate în cauză, precum și dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat.
Este necontestat că reclamantul s-a născut, la data de 3 aprilie 1942, în localitatea Cataloi, județul Tulcea, părinții săi S.I. și I. făcând obiectul unui schimb de populație, urmare Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la 7 septembrie 1940 la Craiova.
Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestei ordonanțe, persoana - cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate în actul normativ.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței rezultă că, atât obiectul cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite persoanelor persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele - cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Or, în cauză este necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost strămutații din localitatea de domiciliu, din Bulgaria în România a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate.
Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victime și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea că, astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999 și soțului supraviețuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înțeles să acorde o îndemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii copilul care, fiind născut în perioada refugiului / strămutării părinților săi a suferit în mod direct toate consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuțiilor etnice.
În consecință, soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, iar recursul nefondat urmează a fi respins, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.J.P. Tulcea împotriva sentinței civile nr. 595/ CA din 18 septembrie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2007