Annulment of administrative challenge for failure to pay judicial stamp duty after exemption denial
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appellant's appeal as unfounded, leaving in force the lower court's decision to annul the lawsuit. The case involved a public administrative dispute where the claimant sought to compel the Ministry of Agriculture and the Romanian Government to respond to specific administrative requests and to annul national commitments made with the European Union. The decisive legal basis was the claimant's failure to satisfy the mandatory obligation to pay the judicial stamp duty, following the final rejection of their application for exemption from court fees due to their reduced income, which rendered the initial complaint non-compliant with procedural requirements and necessitated its annulation.
Legislator headnote
AI generatedart. 79 C. proc. civ, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, art. 306 alin. (2) C. proc. civ; Annulment of administrative challenge for failure to pay judicial stamp duty after exemption denial: Prin încheierea din data de 27 iunie 2006, instanța de fond a respins cererea reclamantului de scutire a plății taxei judiciare de timbru, încheiere care, în conformitate cu dispozițiile art. 79 C. proc. civ., nu este supusă nici unei căi de atac.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 29 mai 2006, reclamantul D.M. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Agriculturii și Guvernul României solicitând ca instanța să dispună obligarea acestora să dea răspuns la cererile sale înregistrate sub nr. MD/1321 din 1 august 2005, nr. MD/1321 din 10 noiembrie 2005 și nr. 188586 din 10 noiembrie 2005; a solicitat de asemenea anularea angajamentelor antinaționale încheiate cu U.E.
Prin sentința civilă nr. 178/2006 a Curții de Apel Ploiești acțiunea a fost anulată ca netimbrată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen reclamantul.
În motivarea recursului s-a arătat în esență că nu a timbrat acțiunea datorită veniturilor sale reduse (912.798 lei și 2.658.656 lei).
Verificând cauza, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Prin încheierea din data de 27 iunie 2006, instanța de fond a respins cererea reclamantului de scutire a plății taxei judiciare de timbru, încheiere care, în conformitate cu dispozițiile art. 79 C. proc. civ., nu este supusă nici unei căi de atac.
Ca urmare a respingerii cererii de acordare a asistenței judiciare, curtea de apel a pus în vedere reclamantului să timbreze acțiunea cu 4 lei (RON) taxă judiciară de timbru și 0,3 lei (RON) timbru judiciar.
Întrucât reclamantul nu a satisfăcut obligația de timbrare a cererii, în baza art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, acțiunea a fost anulată în mod corect.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând motive de recurs de ordine publică în conformitate cu dispozițiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de D.M. împotriva sentinței nr. 178 din 13 septembrie 2006 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2007