Suspension of prison sentence for medical grounds: inadequate addiction treatment does not establish incapacity for execution

Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 642 din 26 mai 2006 a Tribunalului București, secția I penală, s-a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1346/2004 a Tribunalului București, secția I penală, formulată de condamnatul F.V.B. cu obligarea sa la 90 RON cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că petentul a solicitat întreruperea executării pedepsei pe motive medicale, efectuând în cauză o expertiză medico – legală.

Conform raportului aflat la dosar, condamnatul poate fi tratat în rețeaua sanitară a D.G.P. și nu se află în imposibilitatea executării pedepsei.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel condamnatul, arătând personal și prin avocat că este toxicoman și nu este tratat corespunzător în rețeaua sanitară a D.G.P., deoarece i se administrează doar diazepam, devenind dependent de această substanță, în loc să i se administreze methadonă.

Verificând sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea a constatat apelul nefondat.

Instanța de fond a apreciat corect, pe baza raportului de expertiză medico - legală, că nu se impune întreruperea executării pedepsei.

Critica formulată de condamnat privind modul în care este tratat și felul medicamentelor ce i se administrează, nu poate fi primită, întrucât aceste aspecte sunt de competența exclusivă a medicilor care realizează tratamentul.

Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 547 din 24 iulie 2006, în temeiul art. 379 pct. 1lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondat, apelul formulat de condamnatul F.V.B. împotriva sentinței penale nr. 642/2006 a Tribunalului București, secția I penală, și l-a obligat pe apelant să plătească statului cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a formulat recurs condamnatul F.V.B.

Prin motivele de recurs, susținute oral, condamnatul a criticat hotărârile pronunțate în cauză sub aspectul greșitei respingeri a cererii sale de întrerupere a executării pedepsei închisorii în condițiile în care este bolnav, iar tratamentul acordat în detenție nu este corespunzător.

Recursul formulat, care va fi examinat prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., referitor la greșita aplicare a legii, nu este fondat.

Astfel, din actele dosarului rezultă că petentul se află în executarea pedepsei închisorii de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1346/2004 a Tribunalului București, secția I penală.

Condamnatul a solicitat întreruperea executării pedepsei închisorii, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 455 C. proc. pen., raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen.

Potrivit dispozițiilor legale menționate, executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când se constată pe baza unei expertize medico - legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa.

În cauză, a fost efectuată o expertiză medico – legală, care a concluzionat că petentul prezintă diagnosticul „purtător sănătos de VHC; toxicomanie la heroină în antecedente” și poate fi tratat în cadrul rețelei sanitare a A.N.P., cu respectarea indicațiilor terapeutice și monitorizarea semestrială a transaminazelor și nu se află în imposibilitatea executării pedepsei.

În raport de concluziile raportului medico - legal se constată că în mod corect s-a reținut că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 455 C. proc. pen., raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., nefiind motive pentru întreruperea executării pedepsei.

În consecință, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul formulat de condamnat va fi respins ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul F.V.B. împotriva deciziei penale nr. 547 din 24 iulie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 140 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 31 octombrie 2006.