Applicability of municipal public service payment norms to nationally subordinated energy suppliers
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s judgment that had previously rejected the plaintiff's administrative suit. The dispute centered on the validity of a national regulatory authority’s decision resolving pre-contractual objections regarding payment terms, maturity dates, and late penalties in electricity supply agreements; the plaintiff, a nationally significant energy company, argued that specific municipal public service regulations did not apply to it because it was not subordinate to local administrative authorities. The Court ruled that the contested provision of the Law on Public Municipal Services is explicitly applicable to all consumers of electricity and thermal energy, regardless of the supplier's legal status or subordination, and therefore the regulatory authority correctly applied these norms to standardize payment modalities and penalties without illegal distinction.
Legislator headnote
AI generatedart. 25 din Legea nr. 326/2001, art. 306 alin. (2) C. proc. civ, art. 312 C. proc. civ; Applicability of municipal public service payment norms to nationally subordinated energy suppliers: Se susține că soluția pronunțată este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv s-a interpretat greșit statutul juridic al furnizorului, ca nefiind în subordinea unei autorități administrative, nu i se pot aplica prevederile art. 25 din Legea nr. 326/2001, a serviciilor publice de gospodărie comunală.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
SC E.O. SA, S.D.F.E.E. Pitești, în contradictoriu cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, a solicitat anularea deciziei nr. 364 din 16 mai 2002, prin care au fost soluționate obiecțiunile precontractuale apărute la încheierea contractelor de furnizare a energiei electrice nr. 14691 din 18 decembrie 2000; nr. 9315/15/309 din 8 ianuarie 2001; nr. 9315/15/310 din 8 ianuarie 2001; nr. 9315/15/311 din 8 ianuarie 2001; nr. 9315/15/315 din 8 ianuarie 2001 cu SC A.C. SA Pitești.
Reclamanta arată că decizia atacată contravine reglementărilor în materie, întrucât ei nu-i sunt aplicabile dispozițiile art. 25 din Legea nr. 326/2001, a serviciilor publice de gospodărie comunală și apreciază că, în speță, operează dispozițiile O.U.G. nr. 63/1998 privind energia electrică și termică.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 1005 din 28 octombrie 2002, a respins acțiunea ca nefondată, reținând că emiterea deciziei nr. 362/2002 s-a făcut de pârâtă, cu respectarea cadrului legal.
Considerând hotărârea netemeinică și nelegală, reclamanta, în baza art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., a declarat recurs și a solicitat admiterea lui, casarea sentinței și, în fond, admiterea acțiunii.
Se susține că soluția pronunțată este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv s-a interpretat greșit statutul juridic al furnizorului, ca nefiind în subordinea unei autorități administrative, nu i se pot aplica prevederile art. 25 din Legea nr. 326/2001, a serviciilor publice de gospodărie comunală.
Recursul este nefondat.
Prin decizia președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, nr. 364 din 16 mai 2001, au fost soluționate neînțelegerile intervenite la încheierea contractelor de furnizare a energiei electrice, între SC E.O. SA, S.D.F.E.E. Pitești și SC A.C. SA Pitești.
Reclamanta-recurentă solicită anularea deciziei, susținând că pentru clauzele referitoare la modul de plată, termenul de scadență și valoarea penalităților, în mod greșit i-au fost aplicate dispozițiile art. 25 din Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodărie comunală, cu modificările ulterioare, întrucât nu se află în subordinea autorității locale, este o societate de interes național subordonată Ministerului Industriilor.
Instanța a respins acțiunea în mod legal, chiar dacă Legea nr. 326/2001 a fost modificată prin O.U.G. nr. 9/2002 și în prezent doar iluminatul public reprezintă un serviciu public de gospodărie comunală, art. 25 din Legea nr. 326/2001, nefiind modificat. Aceasta instituie modalitățile de plată, termenul de achitare a facturilor și cuantumul penalităților de întârziere aplicabile persoanelor fizice și juridice, beneficiare ale serviciilor de gospodărie comunală și persoanelor juridice, consumatoare de energie electrică și termică, gaze naturale și combustibili.
Deci, acest articol este aplicabil tuturor consumatorilor: beneficiarilor serviciilor de gospodărie comunală și consumatorilor de energie electrică și termică, gaze naturale și combustibil; el nu distinge în raport de statutul juridic al furnizorului, respectiv dacă este sau nu subordonat autorității administrative locale.
Față de cele de mai sus, având în vedere și inexistența unor motive de casare, de ordine publică, care ar putea fi invocate din oficiu, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat, în baza art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC E.O SA, F.D.F.E.E. Oltenia – S.D.F.E.E. Pitești, împotriva sentinței civile nr. 1005 din 28 octombrie 2002 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2003.