Continuity of financial prosecutor employment during statutory transfer from Court of Accounts to Public Ministry under OUG No. 53/2005
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the Court of Accounts of Romania, leaving in force the lower court’s judgment that annulled the administrative order terminating the plaintiff’s employment relationship and ordered the payment of back wages for July 15–31, 2005. The dispute concerned the legal status of a financial prosecutor whose six-year mandate expired on July 15, 2005, coinciding with the entry into force of Emergency Governmental Ordinance No. 53/2005, which mandated the transfer of financial prosecutors to the Public Ministry; the institution argued that the salary relationship ceased automatically upon mandate expiration, but the court held that the statutory transfer mechanism (*ope legis*) preserved the employment relationship. The decisive legal basis was the interpretation of Article 1(1) of OUG No. 53/2005 in conjunction with the constitutional amendments abolishing the Court of Accounts’ jurisdictional activity, establishing that the plaintiff’s service continued uninterrupted within the new legal framework rather than being extinguished.
Legislator headnote
AI generatedContinuity of financial prosecutor employment during statutory transfer from Court of Accounts to Public Ministry under OUG No. 53/2005: Împotriva acestei soluții a declarat recurs Curtea de Conturi a României, susținând că, începând cu 15 iulie 2005, a încetat mandatul de 6 ani în funcția de procuror financiar. La aceeași dată a încetat și plata drepturilor salariale de către Curtea de Conturi, întrucât aceasta ar fi fost nelegală, atâta timp cât mandatul reclamantei, de procuror financiar, a încetat.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 15 decembrie 2005, reclamanta V.V. a chemat în judecată Curtea de Conturi a României, solicitând anularea Ordinului președintelui acestei instituții, cu nr. 181 din 20 iulie 2005 și obligarea autorității pârâte la acordarea drepturilor salariale cuvenite pe perioada 15 - 31 iulie 2005.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a funcționat ca procuror financiar în cadrul Camerei Județene de Conturi Vrancea, ultimul său mandat încheindu-se la data de 15 iulie 2005. Se susține că, deși la 26 iulie a fost numită procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, ca urmare a apariției O.U.G. nr. 53/2005, prin ordinul atacat, pârâta a dispus încetarea raporturilor sale de muncă la data de 15 iulie 2005.
Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal. prin sentința civilă nr. 15/F din 10 ianuarie 2006. a admis acțiunea și a anulat actul administrativ contestat, reținând că nu a existat nici un temei al încetării raporturilor de muncă ale reclamantei.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs Curtea de Conturi a României, susținând că, începând cu 15 iulie 2005, a încetat mandatul de 6 ani în funcția de procuror financiar. La aceeași dată a încetat și plata drepturilor salariale de către Curtea de Conturi, întrucât aceasta ar fi fost nelegală, atâta timp cât mandatul reclamantei, de procuror financiar, a încetat.
Recursul este nefondat.
Prin Decretul prezidențial nr. 245 din 15 iulie 1999. intimata-reclamantă V.V. a fost numită procuror financiar la Compartimentul Procurori Financiari de pe lângă Camera de Conturi a județului Vrancea, pentru un mandat de încă 6 ani.
În anul 2003, ca urmare a modificării Constituției, a fost desființată activitatea de jurisdicție a Curții de Conturi, aceasta revenind instanțelor de drept comun, iar prin O.U.G. nr. 117/2003, judecătorii financiari au fost preluați la instanțele de drept comun.
La data de 15 iunie 2005, în vederea realizării aceleași dispoziții constituționale, a fost emisă O.U.G. nr. 53/2005, care la art. 1 pct. 1 prevede „preluarea la Ministerul Public a procurorilor financiari în funcție, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.”
Așadar, raporturile de muncă ale reclamantei nu au încetat”, ci aceasta a fost preluată ope legem de parchetul de pe lângă tribunal.
Hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică, recursul declarat de pârâtă se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Curtea de Conturi a României, împotriva sentinței civile nr. 15/F din 10 ianuarie 2006 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 octombrie 2006.