Expropriation compensation challenge under Law no. 10/2001: application of tempus regit actum bars Law no. 247/2005 central commission jurisdiction over pre-enactment ordinances

Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj sub nr. 6444/2005, reclamanții T.M.O., T.E. și L.M. au solicitat, în contradictoriu cu Primarul municipiului Cluj Napoca, anularea dispoziției nr. 1891 din 22 iulie 2005 întocmită de pârât și obligarea acestuia la emiterea unei noi dispoziții pentru acordarea despăgubirilor bănești, întrucât suma stabilită nu reflectă valoarea imobilului.

S-a arătat în motivarea cererii că imobilul, casă și teren în suprafață de 500 mp, a aparținut antecesoarei reclamanților, T.M.V., că acesta a fost înstrăinat conform Legii nr. 112/1995 chiriașilor și că valoarea măsurilor reparatorii prin echivalent stabilită la suma de 94.232 lei nu corespunde valorii reale a imobilului, care se află într-o zonă rezidențială.

Prin sentința nr. 456 din 10 mai 2006 Tribunalul Cluj, secția civilă, a admis în parte acțiunea și în consecință a anulat în parte dispoziția atacată, obligând pe primar să emită ofertă de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în Cluj-Napoca, (înscris inițial în C.F. nr. 19629 Cluj cu nr.top 10317/2) la valoarea de circulație de 413.418 lei (echivalentul a 122.562 Euro).

Pentru pronunțarea acestei soluții, prima instanță a reținut că într-adevăr, valoarea de circulație a imobilului este mult mai mare decât cea reținută prin dispoziția primarului, așa cum a rezultat din raportul de expertiză întocmit în cauză.

Pe de altă parte, întrucât la momentul preluării bunului prin expropriere au fost plătite despăgubiri, s-a stabilit ca la data emiterii noii dispoziții, să fie avută în vedere diminuarea valorii de circulație cu valoarea actualizată a despăgubirilor încasate.

În ce privește natura măsurilor reparatorii, a fost apreciată neîntemeiată pretenția formulată de contestatori, de acordare a despăgubirilor bănești în locul posibilității de a opta pentru acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital sau pentru titluri de valoare nominală, față de dispozițiile modificatoare ale Legii nr. 247/2005, potrivit cărora, atât cuantumul final, cât și felul măsurilor reparatorii se stabilesc de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Cu aplicarea dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., tribunalul a respins cererea de cheltuieli de judecată formulată de reclamanți, apreciind că nu poate fi reținută culpa procesuală a pârâtului, întrucât reclamanții au declanșat controlul judiciar și au acceptat suportarea costurilor expertizei judiciare.

Împotriva sentinței au declarat apel ambele părți.

Reclamanții au criticat soluția pentru neacordarea cheltuielilor de judecată.

Criticile formulate de pârât, îndreptate împotriva fondului soluției, au făcut referire la dispozițiile Legii nr. 10/2001 așa cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005, respectiv, la faptul că măsurile reparatorii propuse prin decizia/dispoziția unității (entității) învestite cu soluționarea notificării, se definitivează de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și constau în titluri de despăgubiri.

Ambele apeluri au fost respinse ca nefondate prin decizia civilă nr. 264/A din 13 septembrie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.

Potrivit considerentelor deciziei, s-a reținut caracterul nefondat al criticilor reclamanților referitoare la neacordarea cheltuielilor de judecată în condițiile în care nu poate fi reținută vreo culpă procesuală a pârâtului, deoarece după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, a fost vorba de dreptul de opțiune al părții, în efectuarea expertizei întemeiate pe dispozițiile legii noi.

În privința apelului pârâtului, instanța a constatat că dispoziția atacată a fost emisă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, cu prevederile modificatoare aduse de Legea nr. 10/2001 și ca atare, persoana ale cărei drepturi sunt lezate de respectivul act, se bucură de toate drepturile procesuale prevăzute de legea sub imperiul căreia a fost emis actul atacat.

De aceea, faptul că prin dispozițiile art. 16 alin. (1) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, s-au adus modificări, atât în privința competențelor de evaluare, cât și în privința entității învestite cu emiterea deciziilor reprezentând titluri de despăgubiri, nu atrage nelegalitatea hotărârii tribunalului.

Pe de o parte, dispoziția trebuia analizată în funcție de legea aplicabilă la momentul emiterii actului, iar pe de altă parte, evaluarea cuprinsă în sentința primei instanțe își păstrează caracterul obiectiv, iar nu de obligație, din perspectiva dispozițiilor art. 16 alin. (5), (6), (7) din Legea nr. 247/2005.

Împotriva deciziei a declarat recurs Primarul municipiului Cluj Napoca, aspectele de nelegalitate învederate constând în următoarele:

Stabilirea de către instanță a cuantumului măsurilor reparatorii s-a făcut în mod greșit, față de dispozițiile modificatoare ale Legii nr. 247/2005, potrivit cărora deciziile/ dispozițiile în care s-au consemnat sume de bani, precum și cele care conțin propuneri motivate de acordare a despăgubirilor, se transmit Secretariatului Comisiei Centrale, care la rândul său, le transmite evaluatorului sau societății de evaluare, în vederea întocmirii raportului de evaluare.

Pe cale de consecință, raportat la dispozițiile cuprinse în Titlul VII din Legea nr. 247/2005, măsurile reparatorii prin echivalent pot consta doar în titluri de despăgubiri.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 C. proc. civ.

Intimații au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, cu motivarea că demersul judiciar al acestora a fost îndreptățit, întrucât dispoziția a fost emisă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, iar neatacarea acesteia în instanță ar fi însemnat că acceptă valoarea despăgubirilor, ceea ce nu corespundea însă realității.

Recursul este nefondat.

În speță, instanțele au făcut în mod corect aplicarea principiului tempus regit actum, verificând legalitatea dispoziției atacate din punct de vedere al legii în vigoare la momentul emiterii acesteia.

Nemulțumiți de cuantumul despăgubirilor înscris în actul entității învestite cu soluționarea notificării, reclamanții au avut deschisă calea procedurii judiciare (în condițiile reglementate de Legea nr. 10/2001), în cadrul căreia s-a stabilit valoarea despăgubirilor, raportată la valoarea de circulație a imobilului, determinată pe baza raportului de expertiză efectuat în cauză.

Faptul că, potrivit actualei reglementări instituite prin Legea nr. 247/2005 (art. 16 din Titlul VII) natura măsurilor reparatorii este alta și constă doar în titluri de despăgubiri ce pot fi eliberate doar de Comisia Centrală, nu influențează asupra legalității soluției adoptate.

Emiterea titlurilor de despăgubiri este o etapă ulterioară determinării cuantumului acestora, iar prin hotărârile pronunțate, instanțele nu au dispus asupra acestor măsuri reparatorii.

Așa cum în mod corect s-a reținut în considerentele deciziei atacate, în procedura judiciară s-a modificat doar cuantumul sumei propuse spre despăgubire, obligația de emitere a titlurilor de despăgubire corespunzătoare transferându-se, în temeiul art. 16 alin. (7)-(8) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Față de considerentele arătate, critica de nelegalitate formulată în condițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. a fost găsită neîntemeiată.

În ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., se constată că indicarea acestuia s-a realizat pur formal, în condițiile în care recurentul nu a arătat ce act juridic dedus judecății ar fi fost interpretat în mod greșit, schimbându-i-se natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic, pentru a face posibilă ipoteza textului de lege.

În consecință, recursul declarat va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 264/A din 13 septembrie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi19 septembrie 2007.